Conflict între artiști și Guvern: Tudor Chirilă, Loredana și alții contestă proiectul privind drepturile de autor

Un nou conflict s-a declanșat între comunitatea artiștilor din România și Guvern, după ce a fost lansat un proiect de Ordonanță de Urgență care propune modificări importante în legislația privind drepturile de autor. Peste 300 de nume sonore din industria muzicală, printre care Tudor Chirilă, Loredana Groza, Irina Rimes, Adrian Despot sau Damian Drăghici, s-au unit pentru a contesta aceste schimbări, semnând o scrisoare deschisă adresată autorităților, prin care exprimă temeri privind impactul măsurilor asupra întregului sector artistic.

Artiștii își unesc vocea împotriva modificărilor propuse

Semnatarii scrisorii atrag atenția asupra faptului că noile prevederi ar putea afecta modul în care drepturile pentru muzica difuzată în spații publice – restaurante, baruri, hoteluri, centre comerciale sau mijloace de transport – sunt colectate și plătite. Aceasta ar putea genera un dezechilibru grav, afectând în mod direct veniturile creatorilor de muzică.

Un aspect central al disputei este propunerea de eliminare a gestiunii colective extinse, un mecanism care asigură colectarea centralizată a sumelor și distribuirea lor inclusiv către titularii de drepturi care nu sunt membri ai organizațiilor de gestiune colectivă. Artiștii avertizează că înlocuirea acestui sistem cu o altă formă de colectare ar face procesul „ineficient și vulnerabil la evaziune”, iar plata drepturilor devenind practic opțională.

Modelul propus ar permite utilizatorilor, precum restaurante sau magazine, să semneze contracte doar cu câțiva autori, continuând însă să difuzeze orice repertoriu, dar fără o posibilitate reală de control și verificare.

Pericole pentru titularii de drepturi și critica „colectorului unic”

În scrisoarea comună, artiștii subliniază că aceștia nu pot fi transformați în „vânători” ai propriilor opere și că instituirea unui „colector unic” ar genera costuri suplimentare și vulnerabilități în sistem. Aceștia solicită cu fermitate protejarea titularilor drepturilor și resping ideea diminuării drepturilor ce le revin, precizând că „nicio directivă europeană nu prevede reducerea remunerației artiștilor”.

În plus, aceștia cer ca, în cazul în care se înființează un astfel de colector unic, acesta să fie selectat dintre organismele deja existente, evitându-se crearea unei noi structuri care să fie finanțată din banii artiștilor.

Reacția Ministerului Culturii și explicațiile oficiale

Ministerul Culturii punctează că aceste modificări normative vin în urma transpunerii unei directive europene, iar planul principal este creșterea opțiunilor pentru creatori ca aceștia să-și gestioneze drepturile. Ministrul Andras Demeter a explicat că autorii pot opta să-și administreze propriile creații individual, prin organisme colective sau prin soluții mixte.

Sistemul actual, care implică organisme de gestiune colectivă acordând licențe pentru utilizatorii comerciali de muzică, este considerat necesar deoarece restaurantele, hotelurile sau transportatorii nu pot încheia contracte separate cu mii de artiști. Acest model permite acoperirea atât a artiștilor locali, cât și a celor internaționali, prin organisme partenere.

Eliminarea gestiunii colective extinse ar duce, susține ministerul, la un mecanism bazat exclusiv pe declarațiile utilizatorilor, fără posibilități reale de control. În acest caz, utilizatorii ar putea semna contracte minimale și continua să difuzeze orice repertoriu, în timp ce organismele colective nu ar avea instrumente eficiente pentru verificarea respectării drepturilor.

Ce implică propunerea unui colector unic?

În prezent, drepturile sunt colectate separat pentru autori, interpreți și producători. Pentru simplificare, proiectul propune crearea unui singur colector comun. Ministerul Culturii sprijină crearea unui organism nou, comun, care să gestioneze aceste drepturi, inclusiv prin finanțarea lui din sumele ce le revin artiștilor.

Această idee a fost însă respinsă ferm de artiști responsabilizați și profesioniști din industrie. Aceștia susțin că un astfel de colector unic ar trebui să fie desemnat dintre organismele de gestiune deja funcționale și că finanțarea lui trebuie să provină exclusiv din comisioanele administrative, care împreună să nu depășească 15% din sumele distribuite titularilor drepturilor, așa cum prevede Legea actuală. Crearea unui organism comun nou implică costuri suplimentare și resurse mari, consideră aceștia, fapt care ar fi dăunător pentru artişti.

Discuții recente și perspectivele legii

Pe 15 decembrie, o întâlnire între Ilie Bolojan și reprezentanți ai asociațiilor din domeniul drepturilor de autor a încercat să găsească o cale de armonizare a legislației interne cu normele europene și să simplifice mecanismele existente. Deși dialogul a fost util, până în prezent nu s-a ajuns la o concluzie clară.

Conflictul actual evidențiază o tensiune semnificativă între nevoia de modernizare legislativă și protecția drepturilor creatorilor. Comunitatea artistică românească rămâne atentă și activă în procesul de modificare a unei legi fundamentale pentru industria culturală, pledând pentru un sistem echitabil, transparent și funcțional.

Pentru mai multe știri din domeniul cultural și muzical, rămâneți conectați cu noi.