Suma imensă investită pentru un amical cu Argentina

Suma imensă investită pentru un amical cu Argentina

Nu ne mirăm deloc că Leo Messi continuă să adune fani ca pe vremea când făcea driblinguri printre giganții Europei, chiar dacă acum și-a mutat talentul peste Ocean, în Statele Unite, de mai bine de un an! Da, băieții și fetele încă se înghesuie să vadă miticul argentinian în acțiune și plătesc sume deloc modice doar ca să-i spună „bună” de aproape.

Sursele noastre, foarte bine „informate” și probabil și ele fan Messi, ne-au șoptit că pentru un simplu meci amical cu Argentina, săracii organizatori au pus pe masă o sumă uriașă care i-ar face pe mulți să-și congeleze morcovii din beciul sec. Nu vrem să dăm cifre exacte (să nu se urce iar prețurile la bilete), dar vă spunem că vorbim despre milioane, da, milioane care se scriu cu „m” de la „mulți bani”.

Pe lângă magnetismul lui Messi, care încă adună tribune pline și sute de camere de telefoane ridicate, se vede clar că numele său funcționează ca un soi de garanție comercială: „Dacă îl aduci pe Messi, vin milioanele, vin banii, vin și reclamele!”. Fanii din toate colțurile planetei stau cu sufletul la gură să-l vadă încă o dată în tricoul naționalei albiceleste, chiar dacă steaua strălucitoare a carierei e deja în altă galaxie.

Și ca să fim sinceri, nu doar Messi scoate jucăriile din nisip, ci întreaga echipă Argentinei, că doar prietenii lui argentinieni știm ce suflet au și cum știu să joace nu doar pe teren, ci și cu inimile fanilor.

Mai rămâne doar să vedem dacă aceasta mega investiție va aduce și un spectacol care să merite toată tevatura – dar ceva ne spune că, până la urmă, Messi nu poate dezamăgi, deși, după cum zicea nea Ion din sat, „și o lingură de ciorbă putea fi scumpă dacă-i de la Messi”.

Rămâneți pe recepție, că astfel de vești încă sunt ca turtele calde: bune și abia așteptate!

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.