Sursa poza: ExpressPress

SUA: Amenințare pentru UE și România sau apărător indispensabil? Analiza expertului Hari Bucur Marcu

Recent, serviciile de informații din Danemarca au lansat o ipoteză controversată: Statele Unite ale Americii ar reprezenta o amenințare pentru securitatea Danemarcei și, prin extensie, a Uniunii Europene. Această idee începe să câștige adepți în alte părți ale continentului. Cu toate acestea, expertul român în securitate Hari Bucur Marcu vine cu o perspectivă diferită, evidențiind un paradox deloc simplu: Europa devine tot mai antiamericană, dar în același timp reproșează SUA că nu îi oferă protecție gratuită și refuză să mai suporte integral costurile apărării continentului.

Relația UE-SUA, tot mai tensionată

La nivel transatlantic, legăturile între Uniunea Europeană și Statele Unite sunt sub o presiune crescândă. Divergențele ideologice, politicile și retorica administrației Trump, combinate cu o oarecare ipocrizie a Europei – obișnuită de zeci de ani să primească securitatea "pe gratis" din partea americanilor – au generat o ruptură semnificativă în ultimul an. Ca într-un meci de tenis cu Atlanticul drept fileu invizibil, ambele părți se aruncă acuze, în timp ce Rusia și China profită de această slăbiciune pentru a-și consolida pozițiile geopolitice.

Europa, din ce în ce mai antiamericană

Atitudinea antiamericană europeană, manifestată de decenii, începe acum să capete o formă mai explicită. Bruxelles-ul pare să accepte tot mai mult această orientare, iar președintele francez Emmanuel Macron se poate considera un precursor al acestei tendințe. Macron a militat pentru o autonomie strategică a Europei, inclusiv pentru crearea unei armate europene independente, capabile să apere continentul chiar și față de influența americană.

Inițial, aceste idei au fost privite cu scepticism, dar în ultimul an au adunat adepți semnificativi, fiind alimentate de nemulțumirile față de politica administrației Trump, acuzată de duble standarde și negocieri dubioase cu Rusia. Un sondaj realizat recent în nouă țări membre UE – Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Croația, Belgia și Țările de Jos – arată că 48% dintre europeni îl consideră pe Donald Trump un dușman. În paralel, multe guverne europene privesc administrația americană drept un accident al istoriei, un factor conservator retrograd care sprijină forțe politice suveraniste aflate în disgrația Bruxelles-ului. Mai mult, SUA sunt adesea văzute ca un obstacol în calea unei Europe federale adevărate.

Totuși, paradoxal, Europa continuă să se bazeze pe America pentru asigurarea securității sale, în special împotriva unei Rusii aparent blocate în războiul din Ucraina.

Contraargumentul experților: SUA nu sunt o amenințare, ci un protector educativ

Hari Bucur Marcu, într-o analiză pentru „Adevărul”, demonstrează o contradicție majoră în atitudinea europenilor: „Este exagerat și anormal ca Danemarca și alții să perceapă SUA drept o amenințare. America nu îi amenință pe europeni, ci dorește ca aceștia să devină independenți și să-și asume responsabilitatea securității proprii, fără să mai solicite ca SUA să le plătească factura.”

El compară reacția europeană cu „un cerșetor care își înjură binefăcătorul când acesta refuză să mai ofere favoruri necondiționate”. Americanii ar vrea o Europă puternică și capabilă să se apere singură, inclusiv împotriva influențelor crescânde ale Chinei, care și-a înrădăcinat prezența economică în Europa.

În ceea ce privește Danemarca, condusă de o coaliție social-democrată, Marcu spune că reacția sa antiamericană este similară cu cele întâlnite în țările fost comuniste și că americanii continuă să o protejeze contra Rusiei sau Chinei, dar pun accent pe responsabilitatea locală a europenilor.

De asemenea, expertul atrage atenția asupra paradoxului în care se află Europa: o populație de aproape 500 de milioane de persoane, un PIB net superior Rusiei de 20 de ori, dar o teamă inexplicabilă față de Moscova. „Germanilor și altor europeni le este greu să renunțe la dependența de gazele rusești,” afirmă el.

Două modele de globalizare, o tensiune ideologică

Hari Bucur Marcu vorbește de două modele opuse de globalizare: cel capitalist, bazat pe o piață liberă corectă și competitivă, și cel internaționalist, marca fostei Uniuni Sovietice, în care statele sunt dependente politic și economic bazat pe ideologie. El susține că Danemarca, prin atitudinea sa antiamericană, ar fi ancorată în al doilea model, neconform cu realitățile actuale.

Leadership-ul slab aduce declinul UE

Expertul critică puternic conducerea europeană, considerând că UE se află într-un declin economic și politic accentuat. Dacă acum 20 de ani UE producea aproximativ 25% din PIB-ul global, azi această cifră a scăzut la circa 14%. Politicile greșite, inclusiv cele de mediu care cresc considerabil costul energiei – uneori de până la cinci ori mai mare decât în America – afectează competitivitatea continentului.

„Până când Europa nu-și va regăsi economia și leadership-ul, va avea nevoie de sprijinul americanilor. Dar actualul leadership european este unul ridicol și neglijat la nivel global,” conchide Marcu.

Provocările României

Pentru România, situația este alarmantă, consideră expertul. Deși beneficiază de protecția americană, țara noastră manifestă o creștere a sentimentului antiamerican. Într-un context de haos intern și lipsă de leadership clar, Marcu spune că România își subminează singură securitatea și ambițiile politice externe.

„Nu e nevoie să vină rușii să ne atace când noi înșine ne autopedepsim, ratăm țintele economice și ne dedăm la conflicte interne. România nu mai are o politică externă proprie, iar în această situație e ca un cerșetor care în loc să coopereze, devine recalcitrant față de binefăcător,” concluzionează expertul.

Cine este Hari Bucur Marcu?

Hari Bucur Marcu este un expert de renume internațional în domeniul securității și politicilor de apărare. A ocupat posturi importante, inclusiv la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate, iar cariera sa a inclus roluri-cheie în armata României și în cadrul NATO. Este recunoscut drept unul dintre oamenii care au sprijinit integrarea României în NATO în 2004.

După trecerea în rezervă, și-a extins activitatea în consultanță și cercetare, fiind autorul unor lucrări de referință în domeniul apărării. A susținut conferințe și a oferit trenuri în numeroase țări, inclusiv în SUA, Europa și țările din Caucaz și Europa de Est, consiliind și armate precum cea ucraineană.

În contextul geopolitic complicat de astăzi, analiza lui Hari Bucur Marcu ne invită să privim mai atent la relația transatlantică și la dinamica dintre UE și SUA, evidențiind necesitatea unei Europe capabile să se susțină singură, fără să subestimeze rolul partenerului american ca pilon al securității regionale și globale.