Sursa poza: ExpressPress

Rusia amenință România și o acuză că împinge lumea spre un nou război mondial: „Indivizi cu conexiuni în KGB și GRU au acționat aici”

Într-un nou val al tensiunilor geopolitice din regiune, Rusia lansează acuzații dure la adresa României, acuzând-o că urmărește provocarea unui Al Treilea Război Mondial. Declarațiile vin pe fondul unui război hibrid și informațional purtat de Kremlin împotriva statelor NATO, în care România joacă un rol central. Profesorul Cristian Nițoiu, expert în politica Rusiei și cadru universitar la Loughborough University, Londra, oferă o analiză detaliată asupra acestor amenințări și a vulnerabilităților Bucureștiului în fața unor acțiuni subversive rusești.

Contextul actual al amenințărilor rusești în România

Activitățile Rusiei în România și statele aliate s-au intensificat în ultimii ani, reflectând o strategie de război hibrid începută încă din anii `50, care combină tactici militare, informaționale și economice pentru a destabiliza țările NATO fără a declanșa o confruntare deschisă. Luni, 22 decembrie, Ambasada Rusiei la București a publicat pe pagina sa de Facebook un fragment dintr-un interviu cu Iuri Pilipson, director al celui de-al Doilea Departament European din Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, în care se atacă Strategia Națională de Apărare a României, catalogând-o drept o „eroare” ce face din Rusia o țintă imaginară.

Declarațiile oficialilor ruși

Potrivit lui Pilipson, adevărata amenințare pentru securitatea României nu este Rusia, ci „urmare a unei politici agresive și aventuriste a Uniunii Europene și NATO, ale căror conduceri sunt dispuse să arunce lumea în pragul unui nou război general pentru interese egoiste". Aceste afirmații sunt prezentate ca o încercare de a delegitima poziția României în arhitectura securității regionale, un mesaj care reflectă narativul Kremlinului despre rolul său defensiv și al Occidentului ca actor destabilizator.

Analiza lui Cristian Nițoiu: Ce riscuri implică situația?

Profesorul Nițoiu susține că, deși Rusia reprezintă o amenințare pentru România, nu există dovezi ale unei intenții imediate de invazie. Mai mult, el dezaprobă comparațiile frecvente între situația actuală și cea premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial.

Diferențe față de perioada interbelică

„Diferențele sunt mari – pe atunci, Uniunea Sovietică avea pretenții teritoriale directe asupra unor părți din România, cum sunt Bucovina de Nord și Basarabia (astăzi Republica Moldova). În prezent, Rusia are interese geopolitice, dar nu și revendicări teritoriale deschise asupra României,” explică Nițoiu. „De asemenea, România este parte a NATO, ceea ce îi oferă un scut de securitate ce nu exista atunci.”

Slăbiciunile Rusiei și avantajele României

Conflictul prelungit în Ucraina a afectat sever capacitatea Rusiei de a-și proiecta forțe militare, cu pierderi estimate la peste 1,5 milioane de militari, ceea ce reduce riscul unei agresiuni militare directe asupra României. „Rusia nu are resursele și nici interesul să provoace un război cu NATO,” punctează expertul. România, alături de aliații săi, beneficiază de stabilitate strategică, însă nu trebuie să ignore pericolele indirecte.

Pericolele reale: destabilizarea prin graniță și influențe subversive

Cel mai mare risc pentru România nu este o invazie directă, ci contextul instabilității din Republica Moldova și eventualitatea ca, în cazul căderii Ucrainei, granița țării noastre să se învecineze direct cu Rusia, fapt care ar aduce o serie de amenințări noi.

„Rusia nu dorește un război deschis, ci caută să genereze dezordine și panică aici. În special prin instabilizarea Moldovei și Transnistriei, unde ar putea folosi minoritatea rusă ca instrument de acaparare a puterii,” avertizează Nițoiu. Acest tip de presiune hibridă și influență economică poate dăuna grav intereselor naționale românești.

Rusia nu poate restabili ordinea mondială: un rol tot mai limitat

Nițoiu subliniază că Rusia nu mai dispune de resursele politice și economice pentru a pretinde o nouă Yalta globală, spre deosebire de epoca sovietică. În această privință, China reprezintă o putere mai credibilă pentru a revendica o redimensioanare a sferei globale de influență, deși România nu se află în prim-planul intereselor Beijingului.

Metodele subtile ale Kremlinului în România

Deși o invazie nu este probabilă, Rusia continuă să influențeze România folosind „masele de manevră” din societate: ONG-uri, rețele de crimă organizată și actori cu legături în servicii secrete ca KGB sau GRU. Protestele anti-exploatare a gazelor de șist, care au dus la plecarea companiilor americane Exxon și Chevron, au fost instrumentate în mare parte de interese rusești, prin diverse grupuri de activiști și comunități locale.

În plus, există conexiuni subterane între grupuri criminale din România și Rusia, orientate spre sectoarele energetice și economice, un pericol invizibil, dar persistent.

Limitele puterii ruse și reziliența românilor

În final, professorul Nițoiu atrage atenția că, deși metodele hibrid sunt riscante, Rusia nu mai are capacitatea să impună influențe majore pe față și în România, unde populația este majoritar pro-europeană și sceptică față de Moscova.

„Diversiunile și exploatarea diviziunilor interne sunt tactici binecunoscute, dar Rusia nu poate susține o presiune deschisă fără riscuri majore. România trebuie să-și întărească mecanismele de reziliență față de aceste influențe pentru a preveni escaladarea amenințărilor,” concluzionează Nițoiu.

Pe fondul tensiunilor create de criza ucraineană și de rivalitățile globale, România trebuie să rămână vigilentă față de pericolele nu doar militare, ci mai ales informaționale și economice ce vin din Est. Societatea și autoritățile au responsabilitatea de a contracara cu fermitate tentaculele războiului hibrid condus de Rusia, după cum avertizează experții în domeniu, pentru a asigura pacea și stabilitatea pe termen lung.