Sursa poza: ExpressPress

Nu doar Lukoil reprezintă o problemă: 60% din importurile de țiței ale României provin din țări apropiate Rusiei

După declanșarea invaziei rusești în Ucraina și impunerea sancțiunilor internaționale față de Rusia, România a oprit importurile directe de țiței rusesc. Totuși, această decizie nu elimină pe deplin riscurile geopolitice: aproximativ 60% din importurile românești de țiței provin din țări prietene Moscovei – în special Kazahstan și Azerbaidjan, două state autocratice cu legături strânse cu Kremlinul.

Kazahstan și Azerbaidjan — principalii furnizori de țiței pentru România

Conform datelor oficiale, în 2024, peste jumătate din importurile de țiței ale României, respectiv 51,77%, au provenit din Kazahstan, iar aproximativ 10% din Azerbaidjan. Astfel, aproape două treimi din petrolul procesat în rafinăriile românești ajung din aceste două țări, care au regimuri politice și economice apropiate Moscovei.

După încetarea importurilor directe din Rusia la finele lui 2023, Kazahstanul și Azerbaidjanul au umplut golul lăsat pe piața locală. De exemplu, compania Lukoil România își alimentează rafinăria Petrotel din Ploiești cu țiței strict din Kazahstan.

Dependența României de Kazahstan crește constant

Importurile prin Oil Terminal, facilitata de statul român în portul Constanța, arată o creștere semnificativă a cantităților din Kazahstan: de la 24% din importurile OTC în 2020, la peste 55% în prima jumătate a anului 2025. Acest lucru evidențiază o dependență tot mai mare față de un partener imprevizibil din punct de vedere geopolitic.

La începutul anului 2025, președintele Kazahstanului, Kasîm Jomar Tokaev, a semnat la Moscova un parteneriat strategic cu Vladimir Putin, accentuând conexiunile economice și politice dintre cele două țări. Kazahstanul reprezintă astăzi unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, inclusiv pe segmentul petrolului.

Compania kazahă KMG Gaz deține rafinăria Petromidia și o rețea extinsă de benzinării sub brandul Rompetrol, ceea ce întărește legăturile dintre piața energetică românească și influența rusă.

Importurile din Azerbaidjan, a doua sursă majoră, mențin conexiunile cu Rusia

Azerbaidjanul a acoperit aproape 20% din importurile realizate în 2024 prin Oil Terminal SA. Relațiile geopolitice între Azerbaidjan și Rusia au fost fluctuante, dar persistă numeroase conexiuni politice și economice. În ciuda unor incidente dramatice precum tragedia aviatică din decembrie 2024, liderii celor două țări au menținut contactul diplomatic.

Producția internă de țiței stagnează și scade ușor

Pe fondul importurilor masive, producția internă de țiței a OMV Petrom, cel mai mare producător autohton, a scăzut constant la circa 2,6 milioane de tone în 2024, înregistrând o diminuare ușoară de aproximativ 2% anual din 2020. Lipsa investițiilor noi în explorare și extracție face ca România să rămână dependentă de importuri extinse.

Oficialii Oil Terminal: importurile de țiței rusesc au fost sistate complet

Deși persistă suspiciuni că țițeiul rusesc ar putea fi camuflat și introdus sub eticheta altor țări, reprezentanții Oil Terminal SA negă ferm aceste acuzații. Ei susțin că toate importurile sunt însoțite de certificat de origine emis de instituțiile autorizate și sunt verificate riguros de autoritățile vamale. Documentația completă asigură transparența provenienței și împiedică ocolirea sancțiunilor.

Mai mult, conform Oil Terminal, embargoul european a fost implementat riguros, iar furnizorii s-au diversificat, extinzând portofoliul pentru a evita riscurile unei singure surse.

Dilemele autorităților române privind sancțiunile Lukoil

Pe lângă provocările legate de importurile de țiței, România se confruntă cu o situație delicată în privința companiei Lukoil, sancționată internațional și cu afaceri importante pe piața locală. Lukoil România operează o rafinărie la Ploiești și aproximativ 300 de stații de carburanți, cu o cifră de afaceri de 11 miliarde de lei anul trecut.

Inițial, sancțiunile impuse de SUA la finalul lui 2025 vizau blocarea activităților Lukoil după 13 decembrie, dar termenul a fost extins după apariția unui potențial cumpărător american pentru activele companiei. Această evoluție a complicat planurile autorităților române, care au început abia târziu discuțiile pe marginea măsurilor de reglementare, inclusiv scenariul unei eventuale naționalizări.

Concluzie

Deși România a întrerupt oficial importurile directe de petrol din Rusia, dependența de sursele provenind din țări cu regimuri apropiate Moscovei a crescut semnificativ în ultimii ani. Kazahstan și Azerbaidjan, oferind aproape 60% din țițeiul procesat, rămân un canal important al influenței ruse în sectorul energetic românesc. În acest context, diversificarea surselor de aprovizionare și creșterea producției interne devin priorități majore pentru siguranța energetică a țării.

Pentru a citi mai multe despre situația importurilor de țiței și sancțiunile Lukoil, rămâneți conectați cu știrile noastre actualizate.