Sursa poza: ExpressPress

Industria globală a armamentului înregistrează venituri record de 679 miliarde de dolari în contextul războiului din Ucraina. România achiziționează arme de 10 miliarde de euro

În timp ce tensiunile geopolitice și conflictele actuale modelează scena internațională, industria globală a armamentului traversează o perioadă de creștere accelerată. Cel mai recent raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) relevă o expansiune remarcabilă a veniturilor în sectorul producătorilor de arme, susținută în mod puternic de războiul din Ucraina și modernizarea rapidă a forțelor militare la nivel mondial. România participă activ la această dinamica, cu achiziții estimate la 10 miliarde de euro anual.

Venituri record în industria armamentului: aproape 679 miliarde de dolari în 2024

Conform raportului SIPRI pe 2024, cele mai mari 100 de companii producătoare de armament la nivel global au generat venituri totale de aproape 679 miliarde de dolari, marcând o creștere de 5,9% față de anul precedent. Aceasta este cea mai mare rată de creștere consemnată în ultimii ani, fiind impulsionată de o cerere crescută pentru echipamente militare, cauzată în special de invazia Rusiei în Ucraina și revizuirea strategiilor de apărare din multe țări.

Comenzile în creștere în Europa și America de Nord determină companiile să își extindă capacitățile de producție și să investească în inovația tehnologică pentru a răspunde unui volum record de solicitări, potrivit informațiilor publicate de portalul Defence24.

Creșterea consistentă a producătorilor europeni

Europa (excluzând Rusia) este regiunea cu cea mai spectaculoasă creștere, companiile europene din Top 100 raportând o majorare a veniturilor de 13% - depășind 150 miliarde de dolari în venituri totale. Această evoluție este determinată atât de cererea internă, cât și de exporturi crescute, pe măsură ce cererea globală de sisteme avansate de apărare continuă să se intensifice.

Totuși, raportul SIPRI semnalează și provocări importante pentru industrie, precum dificultăți în aprovizionarea cu materii prime esențiale, majorări ale costurilor energetice și forței de muncă. Aceste obstacole limitează viteza cu care producția poate fi extinsă, în ciuda portofoliilor substanțiale de comenzi.

Industria de apărare rusă – reziliență surprinzătoare

În ciuda sancțiunilor occidentale stricte și a întreruperilor în accesul la componente cheie, producătorii ruși din domeniul armamentului au reușit să își crească veniturile, conform SIPRI. Grupuri precum Rostec și United Shipbuilding Corporation au ajuns la venituri cumulate de circa 31,2 miliarde de dolari, o creștere de aproape 25% comparativ cu anul anterior.

Acest avans este atribuit în mare măsură cererii interne susținute, care a compensat scăderea exporturilor. Totuși, experții subliniază că lipsa cronică de personal calificat ar putea afecta negativ capacitatea de producție și inovația tehnologică pe termen mediu și lung. Oricum, acest sector a demonstrat o rezistență neașteptată în condițiile dificile impuse de conflictul din Ucraina.

Polonia – un jucător în ascensiune în industria de apărare

Un caz demn de remarcat în această nouă configurație este Polonia, care și-a intensificat rapid programul de modernizare militară și a dezvoltat semnificativ industria națională de apărare. Grupul Polonez de Armament (PGZ) a urcat pe poziția 51 în clasamentul SIPRI, cu venituri în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari în 2024, în creștere cu peste 35% față de anul precedent.

Această creștere se datorează atât comenzilor interne, pentru rachete, muniții și echipamente de artilerie, cât și extinderii exporturilor pe piețele externe.

România – un client important și planuri ambițioase de achiziții

În acest peisaj global, România se afirmă ca un consumator semnificativ de tehnică militară. În 2024, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a derulat achiziții de aproximativ 10 miliarde de euro în domenii-cheie precum blindate, drone și sisteme radar.

Pentru 2025, MApN pregătește un nou val de investiții majore, cu planuri de achiziționare a 248 de mașini de luptă a infanteriei, 150 de transportoare blindate tip Piranha, două nave de patrulare, precum și modernizarea a 6 avioane de tip C-130 Hercules. Proiectele includ și sisteme moderne de comandă, control, comunicații, calculatoare și informații (C4I), rețele de date, radare și tehnologii satelitare, cu o valoare estimată la peste 9 miliarde de euro.

Deși nu este clar câte contracte vor fi oficializate în totalitate, intențiile de investiții în înzestrarea și modernizarea armatei române sunt cât se poate de serioase și reflectă o orientare strategică clară către consolidarea apărării naționale.

Războiul din Ucraina a acționat astfel ca un catalizator pentru o creștere rapidă și amplă a industriei globale de armament, schimbând în profunzime peisajul geopolitic și forțând statele să își accelereze programul de înzestrare. România, ca parte a acestei dinamici, își intensifică angajamentele financiare pentru a-și întări securitatea într-o regiune tot mai instabilă.