Sursa poza: ExpressPress

Can-Can pe Parc des Princes: Parisul Dă cu Flit Arsenalului și Pachetele pentru Munchen

Bă, nene, dacă nici la Paris n-am mai avut o bătută de fotbal de-ți stă ceasornicul în loc, atunci când să mai avem? PSG-ul lui Luis Enrique ne-a arătat iar că moda pariziană nu e totul! Un show ca la balamuc s-a desfășurat, și nu-s vorba de ceapraze și patefon.

Parisul a Vopsit Oaia!

Așadar, cum a fost? Păi, parcă nu-i ajungea Arsenalului că au intrat pe teren vopsiți ca niște iazuri, da’ parcă și-au luat și bătaie cu veterina de pe fundătură Gabriel, care iar a stat agățat ca o streașină la gura cortului. Bine, Zinedine Giroud, cum îi mai zic colleague-ii, că-i mai faimos acum la televizor, a tot țopăit prin apărarea PSG-ului, dar degeaba: rugăciunile nu i-au fost auzite acolo, unde șuturile pleacă mai cu direcție.

Și uite-așa, PSG-ul a trimis Arsenalul la plimbare, cu 2-1, la a doua manșă. Luis Enrique, cu aerul lui de artist ratat, a pupat iarăși focusul marelui balon. „E vina mea, că i-am lăsat să creadă că pot câștiga,” a zis Enrique, chicotind ca la cârciumă după a doua carafă.

Pe teren, primul gol a fost ca zahărul din dulceață pentru parizieni. Cipul Mbappé, nu-i nu’ altul, a fost oleacă magician, făcând apărarea Arsenalului să se simtă ca la carnavalul unora care nu văzuseră minge în viața lor. Nu-i de mirare că s-a împiedicat de Grămadă și a dat-o direct la grămada de fani fericiți. Ai lui Arsenal, fără nicio apă în puț, au revenit puțin, da’ păi și-așa după prima repriză eram lămuriți: finala-i de partea cui trebuie!

Arsenalul a cârtit nițel la conferință, că mereu își bagă în redacție unelte și idei fără haz, însă, susținuți moral de haznaua ziarelor londoneze, au plecat cam turmentați - dar nu de la eie tăria!

Noi Aventuri pentru Paris și Un Blestem pentru Arsenal

Mai mare minunea să îi vezi pe alor' din PSG sărind ca broaștele verzi de bucurie, cu biletele de tren pentru München în buzunare! Arsenal, săracii, rămân cu amintirile și cu basmele scrise pe colț de tribună, resemnați sub ploaia aia torențială de la Londra unde-i dor doar gândurile amărâte de ospărat.

Va fi oare Parisul cel care să ieie pocalul la Munchen, sau un alt scherzo de fotbal balcanesc? Întrebarea rămâne ca la răsărirea lunii peste vântul de peste deal: gata, ce să zic, să ajungă UEFA să pregătească deja coșurile de trofee? Rămâne de văzut, iarăși!

Reținem cu drag cuvintele lui Luis: „Nu știu ce ne rezervă viitorul, dar am biletele, cine-i șeful acum?”