Sursa poza: ExpressPress

---

De la Creioane la Cronici: Vali Crețu și Mihai Lixandru Dezgroapă Caietele cu Temele de la Școală

Într-un sat unde până și natura își scrie singură rubrica de satiră, Vali Crețu și Mihai Lixandru, acum stâlpi ai echipei FCSB, au scormonit printre amintirile de pe băncile școlii. Să fie oare pentru că au terminat de citit toate coperţile revistelor de sport? Poate. Dar în scurtul lor moment de nostalgie, au reușit să ne ofere câteva bijuterii verbale care aduc zâmbetul pe buze și clarifică o întrebare esențială: Cine copia cel mai mult?

Despre copiatorul șef și alte secrete de clasa a patra

Se pare că în vremurile acelea glorioase, când cerneala era mai tare ca internetul și pauzele contau mai mult decât orele, unul dintre ei și-a câștigat titlul de maestru copiator patentat. "Nu dau nume, dar cine ținea pixul invers sigur nu era vârf pe teren," își amintește râzând Crețu, în timp ce Mihai Lixandru dă dezaprobator din cap – probabil de la amintirea cinei de ieri.

Se povestește, într-o legendă bine întreținută, că dacă nu ar fi existat fotbal, măcar unul dintre ei sigur ar fi ajuns reparator de creioane sau critic culinare la cantina locală.

Profeții cualificați sau cum ar fi fost să-i vedem la tablă

Fără a răsturna toate hârtiile, se speculează că Vali ar fi fost pe drum să devină procuror sau măcar un avocat descurcăreț în marile cazuri de "Cine a luat ultima gogoașă din cancelarie?" În timp ce Mihai, cunoscut pentru execuțiile sale impecabile din dreptul porții școlii (poarta de tablă, desigur), ar fi devenit un adevărat inginer... de biciclete, desigur.

Și acum revenim în prezent pentru a-i aplauda pe cei doi care, în ciuda tuturor predicțiilor academice, au dat cu mingea în oricare alt domeniu, numai în cel de școală nu.

Un lucru e sigur: dacă vreodată vor părăsi fotbalul, scrisul de jurnale sau măcar cronici sătești este o profesie sigură... Dar până una, alta, să stăm pe fază, căci cine mai știe ce altfel de experiențe școlare vor mai dezvălui acești soldați ai terenului verde?

Noroc și să nu ne fie cu supărare dacă mâine-i vedem ca antrenori de generații tinere care vor învăța mai mult despre copiarea de la tablă... și poate un pic de fotbal.

---

Și așa e viața la țară unde până și școlile rămân o arenă de amintiri la fel de colorate ca tricourile de joc. Poate nu-i așa de rău să-ți aduci aminte de o vreme când cea mai gravă pedeapsă era să-ți picure cerneala pe mânecă.