Ah, lacrimi la meci, frate! După ce CFR Cluj a suferit o înfrângere neașteptată cu Dinamo, tânărul atacant Louis Munteanu și-a dat drumul la apă la flash-interviu, lăsând să curgă emoțiile… sau cel puțin așa credea el! Nu a trecut mult și un fost internațional a ieșit la atac, tăind în carne vie: „Nu dau doi bani pe plânsul lui!”, a tunat veteranul.

Se pare că inimile de oțel ale țării nu se topesc atât de ușor la poveștile cu mămică, iar acest gest a stârnit rapid un val de critici printre veterani și analiști. „E meci, nu teatru de operă!”, a comentat sec un fost jucător, dezamăgit că Munteanu a ales să se manifeste astfel într-un moment în care echipa avea nevoie de tărie și nu de lacrimi.

Mai mulți cunoscători ai fenomenului au remarcat că, deși lacrimile pot arăta un suflet sensibil, în fotbalul de înalt nivel trebuie să-ți ții nervii în frâu, mai ales când pierzi pe teren. Practic, acompaniamentul plânsului lui a fost perceput ca un semnal de slăbiciune într-o confruntare în care CFR Cluj spera să-și ia revanșa.

Cum rămâne cu următorul meci? Probabil că „cojocari” vor trebui să renunțe la sentimentalisme și să bage mușchi, pentru că în liga mare nu se votează compasiune, ci se dau goluri și puncte. În schimb, Munteanu va avea de învățat că fața de OM, nu de copil plângăcios, aduce respect în ochii celor care chiar știu fotbal.

Dar stați pe aproape, că mai vine iarna, vin alte meciuri și cine știe, poate vom vedea și lacrimi de fericire… sau poate doar beculețele de la stadion! Rămâne de văzut!