De ani de zile, Francois Pinault, miliardarul francez, și-a ținut în cea mai strictă secretomanie planurile pentru noul său muzeu la Bursa de Comerț, situată pe malul drept al Parisului. Jurnaliștii, inclusiv moi, am fost obligați să tăcem ca niște statue și să nu scoatem nici un cuvânt despre colecția care urmează să fie expusă — o colecție despre care lumea Instagramului nu are voie să știe acum nimic. Însă, odată cu mult așteptata deschidere ce va avea loc pe 22 mai, provocarea este mult mai mare decât să păstrezi surpriza: inaugurezi un muzeu pe un fundal pandemia, când viitorul instituțiilor culturale e mai nesigur decât gazda de la petrecerea unde se strâng vecinii și făceau chef în secret.

Pinault, la venerabila vârstă de 84 de ani, este cunoscut mai bine decât lista de ingrediente a borșului de la bunica. A început în anii ’60 cu lemnul, dar a ajuns să-și clădească imperiul luxului prin holdingul Kering, ce pune la picioarele clientelei branduri legendare ca Gucci, Yves Saint Laurent, Alexander McQueen, și Balenciaga. Cu o avere estimată la vreo 45 de miliarde de dolari, nu-i doar un vânător serios de bani, ci și un filantrop de top care a finanțat restaurarea casei lui Victor Hugo și s-a alăturat rivalului său, Bernard Arnault, în refacerea Notre-Dame după incendiul cumplit din 2019.

Să-l numești „legendar” în colecționarea artei contemporane pare clișeu, dar când vorbești de Pinault, cuvintele par prea puține. „Primul lui răspuns e vizual, el chiar vede cu ochii,” zice artistul belgian Luc Tuymans, unul dintre puținii de 25 de ani în colecția magnatului. „Și colecționează din suflet, nu e vreun colecționar anonim.”

În timp ce multe proiecte culturale ale lui Pinault sunt situate în afara Franței, cu o pasiune pentru restaurarea locurilor vechi, el a transformat repere din Veneția, precum Palazzo Grassi și Punta della Dogana, impunând arhitectura minimalistă a japonezului Tadao Ando, care urmează să facă minuni și la Paris. Proiectul de la Bursa de Comerț, în valoare de 170 milioane de dolari, nu e doar o restaurare ci o renaștere a unui spațiu vechi și uitat, integrând artă contemporană în mijlocul istoriei capitalei.

Istoric, terenul a fost domeniul Reginei Catherine de Medici, păstrând coloana Medici ce stă vegheată de timp. Bursa însăși, clădirea circulară ridicată la finalul secolului XVIII, a trecut prin foc, la propriu, când cupola de lemn a ars și a fost înlocuită cu o cupolă de fier ce a stârnit râsete și critici. Victor Hugo nu a ratat ocazia să ironizeze clădirea în „Notre-Dame de Paris” ca pe „o șapcă de jocheu engleză gigantică.”

În mijlocul rotondei, cu o atingere modernă, Ando plasează un zid cilindric de beton, cu vitrine ce amintesc de arcadele pariziene clasice. Așa cum viziunea lui Walter Benjamin asupra acestora, locuri de reflecție și consum în epoca industrializării, a fost capturată de oraș, colecția Pinault reinventează acest spirit cu mai puțină neliniște și mai mult spațiu pentru admirație.

Expoziția inițială, ce pune accent pe artiști a căror operă abordează temele urgente despre discriminare și demnitatea vieții negre, vine ca un semnal de avarie, mai ales într-o Franță ce refuză oficial orice statistică rasială și se luptă să recunoască problemele rasismului sistemic. Însă mulți speră că muzeul va deveni un forum pentru discuții sincere despre identitate și rasă într-un Paris adesea mai preocupat de strălucire decât de conținut.

Din păcate, deschiderea coincide cu restricțiile pandemiei: Parisul se pregătește să redeschidă muzeele după luni bune de terapie de izolare, însă experiența vizitatorului va fi cu totul alta, cu mai puțini turiști și localnici încă temători. „A deschide acum înseamnă a avea altă perspectivă, a vorbi mai mult cu orașul,” spune Joanne Heyler de la Broad Museum Los Angeles, „poate fi o oportunitate să își găsească propria personalitate.”

Noua colecție Pinault adaugă culoare scenei culturale pariziene în care marile instituții încă stau sub umbrelă de stat. Rivalul lui Pinault, Arnault, și-a instalat fundația Louis Vuitton la marginea orașului, iar acum, în inima Parisului, Bursa de Comerț se pregătește să ofere o oază pentru iubitorii de artă. Colecția va fi mereu în mișcare, schimbandu-se sezonier și aducând lucrări din contexte diverse, dar firul roșu e limpede: Francois Pinault însuși.

După cum zice Tuymans: „Esenta colecției e, de fapt, un singur om. Francois Pinault.” Rămâne de văzut dacă Parisul va dansa pe ritmurile lui și dacă acest muzeu secret se va transforma într-un punct fierbinte al artei contemporane – sau va rămâne o comoară ascunsă pentru ochii privilegiați. Să urmărim, cu un ochi critic și altul plin de curiozitate!