Sursa poza: ExpressPress

Title: Moody’s a menținut ratingul României, dar avertizează asupra riscurilor viitoare

Excerpt: România a evitat pentru moment o retrogradare a ratingului suveran, Moody’s păstrând calificativul Baa3, cel mai jos nivel din categoria investment grade. Analiștii atrag însă atenția că menținerea perspectivei negative indică riscuri în continuare, iar contextul politic poate influența consolidarea fiscală decisivă în următoarea perioadă.

Article:

Moody’s a decis să păstreze ratingul suveran al României la nivelul Baa3, ultima treaptă a categoriei investment grade, evitând astfel pentru moment intrarea ţării în categoria „junk”. Decizia vine la scurt timp după ce și Fitch confirmase menținerea ratingului României. Această hotărâre este analizată de specialiști ca o oportunitate de a continua ajustarea fiscală, însă cu atenția menținută asupra riscurilor care există.

Menținerea ratingului înseamnă că România rămâne încă eligibilă pentru investiții recomandate, însă Moody’s a păstrat și perspectiva negativă. Aceasta indică faptul că o retrogradare poate surveni dacă Guvernul nu continuă cu măsuri ferme de consolidare fiscală și creștere a sustenabilității financiare pe termen mediu. Adrian Codirlașu, analist economic, apreciază că decizia este una „foarte bună” în condițiile actuale. El subliniază că măsurile fiscale implementate au produs rezultate concrete, reflectate în execuția bugetară care a depășit așteptările agenției. Estimările pentru deficitul de anul viitor indică o scădere la 5,8% din PIB, o reducere relevantă față de anii precedenți.

Deși menținerea ratingului este un fapt pozitiv, poziția României pe ultima treaptă a grilei implică o necesitate de prudență. O singură treaptă în jos, la Ba1, ar însemna o pierdere a statutului de țară recomandată pentru investiții, cu impact direct asupra costurilor de finanțare. Codirlașu avertizează că inversarea tendințelor actuale în privința costurilor datoriei ar putea duce rapid la scăderea la categoria „junk”.

Silviu Gresoi, analist în domeniul datelor economice, pune în lumină caracterul precaut al deciziei Moody’s. El afirmă că păstrarea ratingului fără schimbarea perspectivei este mai degrabă un semnal de avertizare decât o confirmare clară a stabilității. România rămâne vulnerabilă la modificări nefavorabile fie în plan fiscal, fie în plan politic, care ar putea compromite consolidarea bugetară. Gresoi precizează că următoarea perioadă este esențială, deoarece, dincolo de promisiuni, rezultatele trebuie să fie evidente în execuția bugetară. Aceasta trebuie să fie susținută pe termen lung pentru a convinge investitorii și agențiile de rating de sustenabilitatea politicilor publice.

Un alt aspect semnificativ este creșterea datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. Moody’s estimează un avans al datoriei de la 59,3% din PIB în 2025 până la 64,5% în 2028, iar cheltuielile cu dobânzile cresc de la 2,8% la 3,3% din PIB în aceeași perioadă. Finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei impun statului o nevoie medie anuală de capital echivalentă cu aproximativ 12% din PIB între 2026 și 2028. Această situație face România foarte sensibilă la orice modificare a percepției pieței asupra riscului, generând presiuni pe dobânzi, curs valutar și costurile de finanțare pe termen lung. Gresoi avertizează că menținerea sub control a deficitului bugetar și a cheltuielilor este esențială pentru a evita aceste efecte nefavorabile.

Moody’s nu se limitează la evaluarea strict economică, evidențiind ca vulnerabilitate majoră fragmentarea politică care poate bloca reformele. Agenția ar putea revizui perspectiva la stabilă numai în condițiile unui consens politic clar pentru menținerea politicilor fiscale prudente după 2026. Astfel, nu doar performanța actualului Guvern contează, ci și capacitatea sistemului politic de a asigura continuitatea măsurilor. Adrian Codirlașu subliniază importanța nerespectării deviațiilor de la planul convenit, pentru a transforma decizia Moody’s într-un rezultat durabil.

Jurnalistul Moise Guran atrage atenția asupra implicațiilor politice ale deciziei Moody’s, sugerând că actualul Guvern, condus de Bolojan, și-a atins probabil obiectivele fiscale, iar următoarea etapă depinde de un nou executiv. El indică o posibilă schimbare imediat după publicarea datelor economice din trimestrul al doilea. Revoluțiile politice viitoare ridică întrebarea esențială despre ce se va întâmpla cu consolidarea fiscală odată cu schimbarea puterii, un aspect raportat și de Moody’s drept un factor cu impact direct asupra ratingului.

Pentru ca perspectiva să devină stabilă, Moody’s propune câteva condiții clare: consens politic pentru direcția fiscală, un buget pentru 2027 care să reducă deficitul bugetar și o reformă a salarizării în sectorul public pentru a controla și reduce cheltuielile cu personalul. Silviu Gresoi sintetizează că, în luna octombrie, investitorii vor urmări cu atenție execuția bugetară, stabilitatea guvernamentală și implementarea reformelor asumate, nu doar discursurile oficialilor.

România a câștigat astfel o fereastră de timp, dar presiunea pentru menținerea disciplinei fiscale rămâne accentuată. Menținerea ratingului Baa3 cu perspectivă negativă arată că țara nu a depășit încă riscurile serioase legate de datorie și finanțare. Viitoarele evaluări vor fi bazate pe date concrete privind deficitul, cheltuielile, datoria și reformele puse în practică. Statutul actual de investment grade este fragil, iar orice întoarcere din drumul stabilit poate conduce la costuri financiare considerabil mai mari.

România trebuie să arate, în următoarele luni, că reducerea deficitului este reală și că reformele nu sunt doar anunțuri. Continuarea consolidării fiscale cu un sprijin politic solid reprezintă un test crucial pentru susținerea ratingului și pentru costul accesului la finanțare pe termen lung.