Sursa poza: ExpressPress

Anul 2026 aduce noi provocări pentru români, în contextul noilor măsuri fiscale pregătite de guvern cu scopul de a stabiliza bugetul statului. După o perioadă dificilă de austeritate, urmările deficitului bugetar din 2025, catalogat drept cel mai sever din Uniunea Europeană, impun măsuri drastice pentru a evita o criză economică majoră.

Modificări esențiale în sistemul fiscal

Începând cu 1 ianuarie 2026, Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este propusă să crească de la 21% la 23%. Această măsură va avea un impact semnificativ asupra prețurilor generale, afectând astfel puterea de cumpărare a populației. Cu toate acestea, implementarea majorării TVA este condiționată de evoluția încasărilor bugetului din 2025. Dacă strategia actuală guvernamentală nu va genera suficiente venituri, creșterea TVA devine inevitabilă.

Impozite auto ajustate

Un alt domeniu vizat pentru modificări este cel al impozitelor auto. În 2026, valoarea impozitelor pentru mașini va fi reevaluată pe baza capacității cilindrice și normei de poluare. Acest aspect va avea consecințe deosebite asupra autoturismelor cu emisii ridicate și mai vechi, care vor suporta impozite considerabil mai mari.

Reevaluarea impozitului pe locuințe

Proprietarii de imobile vor resimți și ei efectele schimbărilor fiscale. Se preconizează trecerea la un nou sistem de calcul al impozitului pe proprietate, bazat pe valoarea de piață actualizată a locuințelor, înlocuind astfel metodologia bazată pe valori istorice. Această schimbare ar putea conduce la o dublare a impozitelor, în special în marile centre urbane, unde valoarea de piață a proprietăților este mult mai ridicată.

Taxe sporite pentru construcțiile neautorizate

Cei care dețin construcții realizate fără autorizație vor fi afectați de o majorare a impozitului cu 100% pe o perioadă de cinci ani. Aceeași regulă se va aplica și pentru clădirile a căror autorizație de construcție a expirat și nu a fost reînnoită.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea acestor măsuri, explicând că ele sunt gândite să răspundă crizei financiare printr-o strategie coordonată cu administrațiile locale. Impozitarea diferențiată a proprietăților pe criterii precum suprafața, locația și tipul localității (de exemplu, reședință de județ versus comună) reflectă o abordare mai realistă a valorii imobiliare.

Nota finală

Aceste ajustări fiscale nu fac altceva decât să indice o realitate economică complicată, dar și eforturile pentru stabilizarea finanțelor publice. Pentru cetățeni, 2026 se configurează ca un an de adaptări financiare majore, în care planificarea bugetelor personale devine esențială pentru a face față noilor provocări. Pe scurt, determinarea guvernului de a reechilibra economia națională reprezintă o misiune dificilă, dar necesară, în vederea asigurării unui viitor stabil.