Sursa poza: ExpressPress

Subiectul tăierii pensiilor speciale a ajuns, cum era de așteptat, pe masa Curții Constituționale a României (CCR). Înalta Curte a decis să conteste această măsură și a depus o sesizare în acest sens. Un detaliu interesant este că cinci din cei nouă judecători ai CCR beneficiază de pensii speciale, sumele variind între 30.000 și 60.000 de lei lunar, ceea ce atrage atenția asupra potențialei influențe pe care ar putea-o avea în procesul de decizie.

Legea vizată prevede reducerea pensiilor speciale cu 25%, în medie fiind vorba despre o scădere de 8.000 de lei. În prezent, pensia specială medie se ridică la aproximativ 25.000 de lei net. Noua formulă de recalculare a pensiilor prevede 55% din media veniturilor brute din ultimii cinci ani de activitate.

Context și Mize

Situația a fost anticipată, iar presa a relatat încă de dimineață că un astfel de demers va avea loc. Tensiunile au crescut după ce Elena Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și Lia Sovonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, au refuzat să participe la întâlnirile de negociere cu ministrul justiției, Radu Marinescu.

Din cele nouă poziții ale CCR, cinci sunt ocupate de judecători cu pensii speciale considerabile:

• Mihaela Ciochină încasează 600.000 lei anual, cu o pensie de 50.000 lei lunar,
• Cristian Deliorga câștigă 825.000 lei anual, primind o pensie de 68.700 lei lunar,
• Bogdan Licu are 383.000 lei pe an și o pensie de 32.000 lei lunar,
• Iulia Scânteie beneficiază de 417.000 lei anual, cu o pensie de 34.500 lei lunar,
• Gheorghe Stan cu un venit de 350.000 lei anual și o pensie de 30.000 lei lunar.

Pe de altă parte, patru judecători nu au pensii speciale: Simina Tănăsescu, Asztalos Csaba, Mihai Busuioc și Cosmin Dragoș.

Argumentele Înaltei Curți

Înalta Curte își consideră crucială independența justiției, subliniind că aceasta nu trebuie negociată prin argumente legate de conjuncturi. Independența este esențială pentru menținerea unui stat de drept veritabil, aspect detaliat în argumentele prezentate CCR.

Un aspect important ridicat de Înalta Curte este legat de încălcarea Constituției și a legislației europene, acuzând că măsura ar contraveni nu mai puțin decât 37 de decizii ale Curții Constituționale și ar încălca principii fundamentale precum neretroactivitatea legii și stabilitatea juridică.

De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) subliniază necesitatea de a asigura pensii corespunzătoare pentru judecători și alte categorii speciale, reflectând nivelul remunerației primite în timpul serviciului activ. Carta Europeană a Judecătorilor propune ca pensia să fie cât mai apropiată de ultimul salariu primit de un magistrat.

Cum va decurge procesul?

În cadrul CCR va fi desemnat un raportor care va evalua cazul și va întocmi o analiză detaliată; decizia finală se va lua prin votul majorității. În condițiile actuale, s-a speculat că scăderea pensiilor speciale ar putea să nu fie adoptată din cauza intereselor personale ale unor judecători afectați direct de această schimbare.

Concluzie

Momentan, este dificil de anticipat rezultatul votului din CCR asupra legalității acestei măsuri. Deși există argumente convingătoare de ambele părți, situația rămâne complexă și delicată. Decizia va influența nu doar impactul imediat asupra pensiilor speciale, ci și percepția publică asupra echității și obiectivității sistemului judiciar din România.