Sursa poza: ExpressPress

36 de ani de la Revoluția din '89: Încă nu știm cine a tras după 22 decembrie! 1.166 morți, peste 3.300 răniți și nicio vină stabilită

Pe 22 decembrie 2025 se marchează 36 de ani de la Revoluția care a răsturnat regimul comunist în România, iar întrebarea „Cine a tras în noi după 22?” continuă să rămână fără răspuns clar. Deși dosarul care ar trebui să ofere lumină asupra tragediei cu peste 1.166 de morți și 3.300 de răniți se află la Parchetul Militar, soluții clare nu s-au găsit nici până acum.

Fostul președinte Ion Iliescu, una dintre figurile centrale în acest dosar, a decedat pe 5 august 2025, lăsând cu sine o „poveste” încă nedezvăluită pe deplin. Între timp, „Dosarul Revoluției”, aflat într-un carusel judiciar, a fost retrimis la Parchetul Militar de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în septembrie 2024, pe motiv de „inaptitudine a rechizitoriului” și lipsa clarității privind obiectul și limitele procesului.

Imposibilitatea de a afla adevărul după 36 de ani

Numărul victimelor este încă disputat — 1.166 de persoane au murit în acele zile tulburi de sfârșit de decembrie 1989, conform diferitelor surse, iar peste 3.300 au fost rănite. Inclusiv autoritățile responsabile cu ancheta se încurcă uneori în cifre, iar responsabilitățile au fost asumate doar partial, ceea ce menține o rană deschisă în memoria colectivă.

Dosarul oficial a fost trimis în judecată în 2019, după trent’ani în care ancheta a trecut prin multiple blocaje, reexaminări și tergiversări. Pe 25 octombrie 2023, Curtea de Apel București a decis începerea procesului în privința celor trei acuzați principali: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, acuzați oficial pentru „crime contra umanității”. Însă, aproape un an mai târziu, în septembrie 2024, ÎCCJ a decis retrimiterea dosarului în anchetă, lăsând procesul fără un final concret.

Procurorii îi acuzau pe cei trei că, în perioada 22-30 decembrie 1989, au orchestrat o campanie sistematică de dezinformare, menită să provoace o psihoză generalizată de terorism ce a condus la foc fratricid și sute de morți și răniți. Estimările oficiale consemnează 857 decese și peste 2.300 de răniți în timpul acelei perioade, alături de sute de cazuri de încălcări grave ale drepturilor omului.

Dezvăluiri și declarații în exclusivitate despre „Dosarul Revoluției”

Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, și fostul procuror militar Vasile Doană au oferit pentru Newsweek informații cu conotații majore despre dosar și despre evenimentele din decembrie `89. Aceștia au evidențiat faptul că dosarul a fost „făcut prost”, că multe probe au fost manipulate sau distruse, iar cercetarea nu este finalizată nici după 36 de ani.

Mărieș a remarcat că, la puțin timp după fuga soților Ceaușescu, ar fi fost găsite arme și muniții în sediul fostului Comitet Central, iar Vasile Doană a afirmat că doar foarte puțini au fost trași efectiv la răspundere legală, iar foarte puține dosare au ajuns în instanță. De exemplu, mai puțin de 80 de condamnări au fost date față de peste 1.100 de crime comise, iar dosarele rămase clasate în arhivele parchetelor militare depășesc 800.

Ei subliniază și faptul că după 22 decembrie, Armata a preluat toate structurile de securitate și ordine publică, iar la ordinul lui Iliescu s-au tras focuri asupra propriilor cetățeni. Dacă până acum accesul la adevăr a fost blocat de interese politice, clanuri și interese obscure, există încă speranță în continuarea urmăririi penale.

Revoluționarii dezamăgiți, dar speranța rămâne

Întrunirea comemorativă organizată în decembrie 2025 la Timișoara, orașul emblematic al Revoluției din 1989, a scos în evidență dezamăgirea profundă a participanților la acele momente, care acuză că idealurile și aspirațiile lor pentru o Românie europeană, liberă și prosperă nu s-au realizat în totalitate.

Petrișor Morar, unul dintre fondatorii primului partid politic postrevoluționar din Timișoara, a afirmat că, deși revoluția a declanșat o schimbare majoră, multe dintre drepturile și schimbările dorite nu au fost aplicate nici până azi. Societatea rămâne fragmentată, cu numeroase probleme sociale, economice și politice, și cu o mentalitate încă ancorată în trecut.

Viorel Sasca, un alt revoluționar de seamă, vede, totuși, o lumină la capătul tunelului, remarcând implicarea generației tinere în lupta pentru o justiție independentă și corectă, esențială pentru construirea unui stat de drept autentic.

O cronologie a dosarului „Revoluției”

• 1990: Începutul anchetelor, peste 4.500 de dosare penale inițiate; condamnări în rândul liderilor comuniști, ulterior grațiați.
• 2000: Condamnări pentru generalii implicați în reprimarea protestelor, urmați de contestări judiciare.
• 2007: Blocaj legislativ și mutarea dosarului la secții civile, retragerea unor procurori.
• 2009: Încercări publice de relansare a anchetei, cu implicarea președintelui Traian Băsescu.
• 2015: Dosarul clasat temporar, invocând prescripții legale.
• 2016: Redeschiderea dosarului și acuzații de diversiune organizată după 22 decembrie.
• 2019: Trimiterea în judecată a lui Iliescu, Voican Voiculescu și Rus. Alte persoane importante au scăpat de urmărire penală.
• 2023-2024: Începerea procesului și ulterior retrimiterea dosarului la Parchet de ÎCCJ.
• 2025: Decesul lui Ion Iliescu, moment care complică și mai mult aflarea adevărului.

Astfel, după mai bine de trei decenii și jumătate, România încă se luptă cu rănile trecutului său întunecat. Dosarul Revoluției rămâne un simbol al unei justiții care părea să întârzie, iar întrebarea persistă amar: cine a tras în românii care au ieșit în stradă pentru libertate?

Articol realizat în baza informațiilor furnizate de surse oficiale, declarații ale martorilor și anchetelor jurnalistice recente.