Sursa poza: ExpressPress

De ce își dorește Donald Trump Groenlanda: Miza strategică, economică și militară a celei mai mari insule din lume

Interesul Statelor Unite pentru Groenlanda a redevenit un punct fierbinte pe agenda geopolitică internațională, după ce fostul președinte american Donald Trump a exprimat în mod repetat faptul că Washingtonul trebuie să preia controlul insulei pentru a-și proteja securitatea națională și poziția strategică din Arctica. Propunerea sa a provocat reacții ferme din partea țărilor NATO europene și a autorităților daneze și groenlandeze, dezvăluind în același timp o competiție tot mai acerbă între marile puteri pentru această regiune cu o importanță capitală.

Groenlanda, o insulă cu statut special și o poziție strategică fără egal

Groenlanda este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, cu guverne proprii și parlament distinct. Aflat pe o suprafață gigantică de circa 2,16 milioane de km² (836.000 mile pătrate), insula este în mare parte acoperită de o imensă calotă glaciară și adăpostește aproximativ 60.000 de locuitori. Poziția sa geografică — între America de Nord, Europa și Rusia — îi conferă un rol vital, în special în contextul schimbărilor climatice care transformă Arctica într-un nou teatru al intereselor globale.

O poziție cheie într-o Arctica disputată

Donald Trump a susținut că dorința SUA de a controla Groenlanda se bazează pe necesitatea securității naționale, în contextul creșterii prezenței rusești și chinezești în regiune. „Groenlanda este plină de nave rusești și chinezești peste tot… Avem nevoie de Groenlanda pentru securitate și Danemarca nu va face față acestei provocări,” a declarat Trump în ianuarie 2023.

Această atitudine reflectă temerile Washingtonului legate de o Arctică care a fost mult timp izolată, dar care acum devine accesibilă pentru navigație, explorare economică și militară, pe fondul topirii ghețurilor.

Frank Sejersen, profesor la Universitatea din Copenhaga, subliniază: „SUA urmăresc îndeaproape activitățile străine pe insulă pentru că Groenlanda este un punct crucial în securitatea globală. Orice investiție străină poate fi văzută ca o amenințare.”

În Groenlanda se află și Pituffik Space Base, fosta Thule Air Base, cea mai nordică bază militară americană, înființată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și menținută neîntrerupt până în prezent.

Ruta maritimă arctică schimbă regulile comerțului global

Pe lângă valoarea sa militară, Groenlanda capătă importanță și datorită noilor rute maritime care devin tot mai accesibile prin topirea ghețurilor. Ruta maritimă nordică reduce mult distanța între Europa și Asia și a început să fie utilizată pe o perioadă tot mai extinsă din an.

În februarie 2021, o navă comercială rusă, asistată de un spărgător de gheață, a traversat ruta arctică chiar și iarna, confirmând schimbările rapide în echilibrul comerțului maritim global. Pentru SUA și aliați, supravegherea acestei rute este crucială, dată fiind potențialitatea sa de a deveni un nou coridor strategic pentru comerț în deceniile viitoare.

Bogățiile naturale ale Groenlandei și competiția pentru minerale esențiale

Un alt motiv important al interesului american îl reprezintă resursele naturale considerabile ale insulei. Groenlanda ascunde rezerve importante de petrol, gaze naturale și minerale critice — esențiale pentru tehnologiile moderne și industria automobilistică electrică.

Jose W. Fernandez, subsecretar de stat american pentru energie și mediu, a subliniat la un eveniment ținut în noiembrie 2024 că „resursele minerale ale insulei au fost doar explorate sumar și dezvoltate parțial.”

Un raport recent indică existența a peste 30 de tipuri de minerale, printre care litiu și grafit – esențiale pentru baterii și tehnologii avansate. În prezent, China domină producția globală de grafit (aproximativ 65%) și pământurile rare (70%), cu o cerere în creștere pentru materiale precum neodimul, folosit la motoare electrice.

Totuși, exploatarea resurselor este îngreunată de costuri ridicate, lipsa infrastructurii adecvate și opoziția comunităților locale cu preocupări ecologice.

O opinie divizată în Groenlanda privind viitorul suveranității

În ciuda interesului exprimat de SUA, conducerea groenlandeză, reprezentată de prim-ministrul Jens-Frederik Nielsen, afirmă că insula dorește o colaborare strânsă cu Washingtonul, fără a lua în calcul schimbarea suveranității: „O preluare a insulei nu este posibilă brusc, dar dorim o cooperare responsabilă.”

Un sondaj recent efectuat în Groenlanda arată că 85% dintre locuitori sunt împotriva unirii cu Statele Unite, în timp ce alte sondaje americane indică o susținere de circa 57% pentru această idee. Aceste cifre arată o întreagă dezbatere socială privind viitorul insulei.

Context istoric: Legătura Groenlandei cu Danemarca și SUA

Groenlanda a fost colonizată de Danemarca la începutul secolului XVIII, mult după ce vikingii au navigat în zonă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ambasadorul danez în SUA, Henrik Kauffmann, a autorizat prezența militară americană pe insulă pentru a preveni capturarea ei de către naziști.

De atunci, Danemarca a menținut controlul asupra Groenlandei, care a primit statut de teritoriu semi-autonom în 1953. SUA, însă, au păstrat mereu baza Pituffik, păstrând o poziție militară strategică în Arctica, o regiune cu un potențial ce continuă să atragă tot mai multă atenție pe plan global.

Interesul intens manifestat de Washington pentru Groenlanda scoate în evidență o regiune-cheie a lumii în plină transformare, unde dinamica geopolitică, resursele naturale și schimbările climatice conturează o lume aflată în pragul unor evoluții majore, cu implicații ce vor modela viitorul strategic, economic și militar al întregii planete.