Sursa poza: ExpressPress

„Asistăm la sfârșitul unei ere și asta privește și România”. Americanii schimbă regulile jocului: cine urmează după Venezuela

La începutul anului 2026, Statele Unite au surprins printr-o intervenție decisivă în Venezuela, care a dus la îndepărtarea dictatorului Nicolas Maduro. Totuși, această acțiune militantă pare doar prima mișcare dintr-un plan mai amplu al administrației Trump, care intenționează să repornească o serie de schimbări majore în zona americană. Politologul român Alexandru Bălaș, profesor la Universitatea SUNY Cortland din New York și director al Clark Center for Global Engagement, atrage atenția asupra faptului că România nu are voie să rămână spectator pasiv în această perioadă de transformări globale profunde, deoarece „asistăm la sfârșitul unei ere și acest fenomen ne privește direct”.

Ce urmează după Venezuela?

Alexandru Bălaș susține că expedientul venezuelean nu va rămâne un caz singular. Strategia de securitate americană, publicată recent, oferă indicii clare despre intențiile administrației Trump, care se va concentra în continuare pe spațiul american, dar cu o abordare mai subtilă. Pe termen scurt, nu sunt așteptate intervenții militare directe, însă SUA plănuiesc să influențeze politica internă și economică a unor țări precum Panama, Columbia, Cuba, Mexic, Groenlanda sau chiar Canada. Senatorul american Marco Rubio, cu origini cubaneze, gestionând politica externă, este clar împotriva regimului comunist de la Havana, iar amenințările președintelui Trump la adresa mai multor state din regiune au creat deja tensiuni.

Reacții și frisoane în America de Nord

Canada, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a resimțit deja schimbarea de ton și percepție. Potrivit expertului, în această țară Statele Unite nu mai sunt văzute automat ca aliat militar, ceea ce reflectă o schimbare semnificativă în politica canadiană de securitate națională. Similar, Mexicul și Groenlanda, deși nu fac parte din America Latină, sunt pe lista de interese strategice ale Washingtonului, însă fără a se anticipa operațiuni militare directe în viitorul apropiat.

Subtilele manevre ale SUA: control financiar și influență politică

Cu toate că în America Latină există lideri ostili adreselor americane, apropiați mai degrabă Rusiei și Chinei, SUA intenționează să evite confruntările militare directe, adoptând o tactică mai discretă. Intervențiile vor fi preponderent prin servicii de intelligence și sprijin politic pentru candidați prietenoși intereselor americane, așa cum s-a procedat în Honduras și probabil se va face în Panama sau Columbia în acest an.

În ceea ce privește resursele valoroase din aceste regiuni – petrol în Venezuela, minerale rare în Groenlanda – Washingtonul vizează în primul rând controlul economiei prin companii americane, nu o ocupare militară deschisă. Istoria recentă, precum cazul Afganistanului sau Irakului, arată că SUA preferă să evite angajamente militare de lungă durată, dat fiind riscul unor războaie de gherilă și lupte prelungite.

Cuba și provocările unei influențe reduse

Situația Cubei rămâne complicată. Aflat sub un regim implantat puternic și cu o rezistență istorică la presiuni americane, statul insular nu dispune însă de resursele strategice pe care le are Venezuela. SUA nu pot invoca justificări precum traficul de droguri, folosit în cazul regimului Maduro. Prin urmare, o schimbare a regimului cubanez pare puțin probabilă pe cale militară și se va merge mai degrabă pe susținerea unor grupuri și candidați favorabili Statelor Unite.

Europa de Est și poziția României

Pe plan european și în special în ce privește Ucraina, administrația Trump continuă linia stabilită anterior: nu este în intenția SUA extinderea NATO către Ucraina, iar schimbările politice din Washington sau din Congres nu vor altera considerabil această politică. România trebuie să accepte această realitate și să-și recalibreze relațiile externe într-un context internațional în schimbare rapidă.

Alexandru Bălaș avertizează că sfârșitul unei ere în care dreptul internațional și organismele globale, precum ONU, erau respectate se apropie, iar rolul marilor puteri se va concentra pe influența directă în sferele lor de interes. Uniunea Europeană, fără o forță militară reală, nu poate oferi României o protecție solidă împotriva amenințărilor majore.

Lecția pentru România: să nu rămână spectator

România trebuie să devină mult mai proactivă și să-și crească valoarea pentru aliații strategici – atât din partea Statelor Unite, cât și a Uniunii Europene. Avem avantajul unor poziții geografice esențiale, inclusiv granița cu Ucraina, care în eventualitatea unui conflict ar crește semnificativ importanța țării noastre. Diplomația română este chemată să fie mult mai activă, să anticipeze nevoile aliaților și să știe să valorifice relațiile în beneficiul național, inclusiv prin menținerea și dezvoltarea prezenței militare americane pe teritoriul României.

Din păcate, expertul constată o experiență slabă a României în folosirea avantajelor sale geopolitice și a relațiilor internationale pe care le-a avut după 1990, în special cu China sau state din Africa. Spre deosebire de Polonia, care a reușit să devină un jucător regional important, România rămâne mai degrabă periferică.

Ce așteptări cu privire la scena internă americană?

Mulți ar putea spera că alegerile intermediate din SUA vor diminua influența lui Trump, însă Alexandru Bălaș îi contrazice, subliniind că, deși democrații pot prelua camere ale Congresului, schimbări majore la nivelul politicii externe sunt puțin probabile. Administrația prezidențială își exercită în mod direct deciziile, multe din ele trecând pe lângă Congres sau doar cu o simplă informare a acestuia.

În concluzie, România se află într-un moment crucial în care trebuie să înțeleagă schimbările geopolitice și să-și ajusteze politicile externe pentru a nu fi izolată sau marginalizată în noua ordine mondială ce se conturează. Americanii au schimbat regulile jocului, iar România trebuie să-și schimbe abordarea pentru a rămâne un partener relevant și apreciat atât la Washington, cât și la Bruxelles.