Sursa poza: ExpressPress

De ce amenință China și India să arunce în aer datoria națională a SUA

Într-un context economic tensionat, China și India – a doua și a cincea cea mai mare economie mondială – își reduc încet, dar constant, deținerile de obligațiuni americane din trezoreriile lor. Această mișcare creează o problemă serioasă pentru administrația Trump, influențând direct stabilitatea financiară a Statelor Unite.

Reduceri semnificative ale deținerilor de obligațiuni americane

China, care ocupă locul trei în topul statelor ce dețin cele mai multe obligațiuni guvernamentale americane în afara SUA, și-a diminuat deținerile cu peste 10% de la începutul anului 2025. Astfel, investițiile chineze în trezoreria americană au scăzut la 682,6 miliarde de dolari, marcând cel mai mic nivel din septembrie 2008.

India urmează această tendință, reducându-și poziția la 174 de miliarde de dolari, un nivel neînregistrat în ultimii cinci ani și cu 26% mai mic față de vârful din 2023, conform datelor furnizate de guvernul american și preluate de presa internațională.

„Războiul Rece” al obligațiunilor – confruntare economică și geopolitică

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Besant, a descris situația ca pe o nouă etapă a „Războiului Rece” între Beijing și New Delhi, pe de-o parte, și Washington, pe de altă parte. Pe fundalul acestui conflict se află impactul tarifelor vamale impuse de președintele Trump: 10% pentru China și chiar 50% pentru India, măsuri care au tensionat relațiile comerciale.

Pentru India, negocierile cu Uniunea Europeană au fost cruciale, iar acordul comercial recent reprezintă cel mai important pact semnat vreodată cu o entitate străină, conform diplomaților europeni. Aceasta întărește convingerea New Delhi că liberalizarea comerțului este cheia pentru tranziția sa către statutul de țară dezvoltată până în 2047. În plus, India subliniază constant, prin vocea premierului Narendra Modi, rolul său de punte între Occident și Sudul Global, devenind un actor esențial în echilibrul economic și geopolitic global.

Seelan Shah, expert la Capital Economics, susține că India are încă loc pentru a-și reduce mai mult deținerile de obligațiuni guvernamentale, iar viteza deteriorării relațiilor cu SUA a determinat factorii de decizie să își micșoreze expunerea la riscuri.

Îndoieli și tensiuni pe piața obligațiunilor americane

Piețele financiare au început să pună sub semnul întrebării atractivitatea obligațiunilor americane după ce tarifele impuse de administrația Trump și sancțiunile în regim discreționar au generat incertitudine. Astfel, unii investitori se întreabă dacă aceste titluri de stat mai reprezintă o opțiune de investiție sigură.

Win Thin, economist șef la Banca din Nassau, explică faptul că această schimbare reflectă o desprindere treptată de activele denominate în dolari, în încercarea de a reduce riscurile asociate sancțiunilor potențiale.

Reacțiile pe piețele globale au fost rapide: imediat după introducerea tarifelor în aprilie 2025, activele SUA au pierdut valoare. Exodul investitorilor internaționali – motivat fie de răzbunare, fie de incertitudine – a alimentat sentimentul de „Sell America”. Acest fenomen a avut implicații semnificative asupra datoriei publice americane, având în vedere că aproximativ un sfert din obligațiuni sunt deținute de entități străine.

Riscuri majore pentru economia americană

Dacă tendința de reducere a deținerilor străine de obligațiuni americane continuă, Washingtonul va fi obligat să suporte dobânzi mai ridicate pentru a atrage cumpărători, ceea ce va amplifica presiunea asupra deficitului bugetar și a piețelor financiare.

Experții atenționează că, pe termen lung, această „vânzare prelungită a Americii” va slăbi dolarul și va eroda treptat statutul SUA ca lider economic mondial, cu implicații profunde asupra echilibrului global.

Cine menține valoarea datoriilor americane?

Cu toate acestea, pe ansamblu, deținerile străine de obligațiuni de trezorie americane au crescut cu 7,2% anual, atingând un nivel record de 9,35 trilioane de dolari în noiembrie 2025, față de 9,24 trilioane în octombrie. Această creștere s-a datorat în principal țărilor precum Japonia, Regatul Unit, Belgia și Canada.

Japonia continuă să fie cel mai mare deținător străin, având în proprietate obligațiuni americane în valoare de aproximativ 1,2 trilioane de dolari.

În concluzie, chestiunea datoriei SUA devine tot mai sensibilă geopolitic, pe măsură ce marile economii emergente fluctuează în pozițiile lor față de activele americane. În această horă complexă între strategie comercială și echilibru economic global, viitorul dolarului și rolul său financiar internațional rămân sub semnul întrebării.