Sursa poza: ExpressPress

Escrocheriile legate de locurile de muncă se răspândesc rapid: Cum cad în capcana escrocilor cei care caută un job?

Piața muncii aglomerată și concurența acerbă îi împing pe mulți dintre cei aflați în căutarea unui serviciu spre capcanele întinse de escroci. Disperați să găsească rapid un loc de muncă, mulți cad victime unor oferte aparent irezistibile, însă realitatea este cu totul alta. În ultimii ani, în special începând cu 2022, un nou val de escrocherii legate de locurile de muncă a cunoscut o creștere alarmantă, lovind diverse țări europene. Accesul facil la rețelele de socializare a făcut ca persoanele aflate în căutarea unor oportunități profesionale să devină teren fertil pentru infractori.

Victime prinși în plasa unor oferte „prea bune ca să fie adevărate”

Piața muncii dificilă îi face pe mulți să acționeze impulsiv în momentul în care li se promit locuri de muncă ce par ușor de obținut și bine plătite. Inițial, activitățile par simple și legitime, iar victimele pot chiar vedea mici sume virate în conturi, crezând că totul este real. Ulterior însă, aceștia trebuie să plătească diverse sume, uneori împrumutând bani fără să realizeze că au fost înșelați. Cazul Emiliei (nume fictiv pentru protejarea identității), o femeie în vârstă de 45 de ani din Marea Britanie, este elocvent: disperată să găsească un loc de muncă stabil în timp ce studia, Emilia a fost atrasă de o ofertă pe Instagram care promitea câștiguri de până la 800 de lire sterline pe săptămână pentru activități de ambalare și etichetare a produselor, toate desfășurate de acasă.

Contactul inițial s-a realizat prin telefon, iar apoi a fost direcționată către o aplicație de mesagerie, Telegram, unde a întâlnit o pretinsă angajatoare, „Melissa”. În cele din urmă, oferta s-a transformat într-un job de „like-uri” pe TikTok plătite cu 3 lire per videoclip, după un proces aparent serios de înscriere și instruire. Pe măsură ce Emilia a continuat să îndeplinească sarcinile, a fost introdusă într-un grup de chat cu alte persoane care păreau să câștige bani ușor, ceea ce i-a șters orice suspiciuni.

Cum funcționează escrocheria cripto și pierderile de ordin financiar și emoțional

În scurt timp, Emilia a început să primească sume modeste în cont, dar i s-a cerut să depună banii câștigați într-un portofel extern de criptomonede, apoi să cumpere anumite monede digitale conform unor instrucțiuni. Sumele cerute au crescut treptat, iar ea chiar a apelat la un împrumut de la fratele său pentru a depune 880 de lire, în speranța de a retrage peste 900 de lire făcute prin „investiție”. Totuși, după ce a plătit, apariția unei „erori” a condus la solicitarea unei noi investiții de 1.500 lire pentru a putea accesa plata.

În cele din urmă, Emilia a realizat că fusese înșelată, pierzând astfel 1.200 de lire restante, bani ce includeau și suma împrumutată. Impactul financiar a fost devastator, dar consecințele psihologice au fost copleșitoare: „Nu puteam să mă potolesc din plâns, m-am simțit distrusă. M-am gândit chiar că ar fi mai bine să nu mai fiu. Aveam doi copii și acei bani ar fi putut fi utilizați pentru ei, însă i-am dat escrocilor”, mărturisește ea. A păstrat secretul față de soțul său, mărturisind doar prietenilor apropiați.

O pandemie a escrocheriilor alimentată de rețelele de socializare

Pe fondul unei piețe fiind încâlcită, cu o creștere a ratei șomajului și o concurență acerbă, escrocheriile cu locuri de muncă capătă amploare și eficiență crescute. Asemenea escaladării escrocheriilor cu vaccinuri din perioada pandemiei, infractorii își adaptează metodele pentru a profita de vulnerabilitățile oamenilor aflați în dificultate.

Potrivit statisticilor oficiale din UK, numărul sesizărilor legate de fraude prin oferte de joburi a crescut cu 130% între 2022 și 2024. Peste 4.900 de cazuri au fost raportate doar în 2023, comparativ cu circa 2.000 în anul anterior. Specialiștii avertizează că tinerii sub 25 de ani, activi pe platforme precum TikTok și Instagram, sunt cel mai expuși, însă riscul nu îi ocolește pe nicăieri.

Aceste înșelătorii includ două forme majore: furtul de identitate (unde escrocii solicită date personale precum pașaport, facturi sau număr de asigurare socială pentru a le folosi în scopuri ilegale) și frauda prin comisioane în avans (care îi determină pe oameni să plătească sume pentru joburi inexistente sau pentru îndeplinirea unor sarcini fictive).

Tactici de manipulare și presiune psihologică

Escrocii investesc timp în câștigarea încrederii victimelor, prin procese impersonale dar convingătoare, oferindu-le mici plăți care să le atragă și să le convingă să acționeze impulsiv. După ce creează un sentiment de urgență, aceștia cer sume tot mai mari, profitând de starea de vulnerabilitate și disperare a oamenilor. Conform experților în antifraudă, această metodă are un impact devastator asupra persoanelor vizate și este responsabilă pentru pierderea a sute de milioane de lire anual.

Recuperarea banilor reprezintă adesea o misiune aproape imposibilă. Deși Emilia a reușit să recupereze o parte din sume depuse prin contul bancar Lloyds, transferurile ulterioare prin PayPal și Revolut s-au volatilizat fără urmă. În încercarea de a preveni asemenea capcane, guvernele au intervenit asupra rețelelor mobile pentru a bloca apelurile și mesajele frauduloase, însă rețelele sociale rămân un teren dificil de controlat.

Responsabilitatea platformelor și avertismentele băncilor

Majoritatea escrocheriilor au legătură cu platformele Meta (Facebook, Instagram), care găzduiesc mii de anunțuri gratuite și plătite cu caracter fraudulos. Deși legislația privind siguranța online încearcă să limiteze aceste practici, numeroase postări reușesc să treacă neobservate.

Emilia se arată revoltata și dezamăgită de lipsa de control a acestor platforme, considerând că ar trebui să își asume responsabilitatea pentru reclamele înșelătoare care apar pe site-urile lor.

Băncile și serviciile financiare implicate au afirmat că oferă avertismente clienților când tranzacțiile ridică suspiciuni, însă odată ce plata este făcută, capacitatea lor de intervenție este limitată. Plata făcută către Emilia de 150 de lire din partea PayPal, ca gest de bunăvoință, nu poate compensa pe deplin pierderile personale și emoționale suferite.

Concluzie: Escrocheriile cu locurile de muncă reprezintă un pericol major, în special pentru cei aflați în situații vulnerabile și pentru tinerii activi pe rețelele sociale. Vigilenta, verificarea riguroasă a ofertelor și evitarea plăților în avans sunt esențiale pentru a nu cădea pradă acestor fraude. Platformele sociale și instituțiile financiare trebuie să sporească măsurile preventive pentru a proteja utilizatorii de aceste practici nefaste.

Pentru mai multe sfaturi și avertismente legate de fraudele în căutarea unui loc de muncă, urmărește informațiile oficiale și consultantă profesională în domeniu.