Sursa poza: ExpressPress

Cum au fost protejați soții Iohannis de „eroii Recorder” din Justiție

Recentul material realizat de Recorder a creat o imagine eroică a unor judecători și procurori din sistemul judiciar românesc. S-a transmis ideea că acești magistrați ar fi luptat din proprie inițiativă împotriva corupției, fără influențe politice, spre deosebire de ceea ce s-ar întâmpla acum sub conducerea așa-numitei „gașci a Liei Slavonea”. Această perspectivă însă este una distorsionată: realitatea, ilustrată prin numeroase articole din presa românească din ultimii 20 de ani, spune o poveste cu totul diferită.

Semnatarii cer schimbarea conducerii din Justiție

Pe lista cu aproximativ 600 de semnatari – reprezentând o parte din cei circa 6.400 de magistrați activi și pensionari din România – se cere schimbarea liderilor majorității instituțiilor cheie: Curtea de Apel București, Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, Parchetul General, precum și a ministrului Justiției Radu Marinescu. Însă acești semnatari fac parte, de fapt, din ce denumesc singuri „sistemul ticăloșit” ori „putregaiul Justiției”.

Acești judecători și procurori, mulți cu dosare penale controversate la activ, sunt acuzați că au fabricat dosare, au întins nejustificat procese și au introdus oameni nevinovați în închisoare. Sunt cei care, în perioada Binomului – o epocă marcată de colaborarea controversată dintre Parchet și SRI – au obținut avantaje materiale și funcționale, iar azi încearcă prin semnăturile lor să revină la putere.

Amintirea „justiției” față de soții Iohannis

Un exemplu grăitor al „justiției” din perioada prezentată este cazul caselor lui Klaus și Carmen Iohannis. Deși o instanță din Brașov a stabilit încă din 2005 că un imobil de pe strada Gh. Magheru nr. 35 din Sibiu a fost dobândit prin acte false, soții Iohannis au scăpat fără nicio sancțiune penală. Testamentul care le-a conferit proprietatea a fost confirmat ca fals, însă niciun procuror nu a deschis o anchetă serioasă.

Procurorul general Laura Codruța Kovesi, numită între timp, a refuzat să intensifice cercetările, iar dosarul a fost fragmentat și mutat între diverse parchete fără rezultat concret. După ce Klaus Iohannis a devenit președinte, investigațiile s-au uitat complet.

Clarificările președintelui legate de cele șase imobile

Într-o emisiune TV din august 2016, Klaus Iohannis a explicat că toate cele șase case aflate în patrimoniul său și al soției au fost cumpărate cu banii săi și că nu deține palate, ci doar proprietăți echivalente cu un apartament din București. Totuși, un reporter a scos la lumină că una dintre case a fost moștenită printr-un testament contestat și folosit pentru anularea naționalizării de către familia soției sale.

Conform investigațiilor, în 1991, o casă naționalizată în centrul Sibiului a fost retrocedată neoprit după acest testament, și deși Curtea de Apel Brașov a anulat definitiv actul de proprietate în 2015, dosarul penal a fost ținut în derivă, fără nicio acțiune concretă din partea procurorilor.

Cum au fost „învârtite” anchetele de procurorii lui Kovesi

Dosarul inițial a început la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, apoi a trecut prin mai multe instanțe și parchete, inclusiv DIICOT și DNA. Ultima instituție a închis cazul, în 2016, fără a trimite pe nimeni în judecată.

Aceasta nu a fost singura situație în care Klaus Iohannis a evitat urmărirea penală: în dosarul de conflict de interese legat de favorizarea Forumului German, fostul procuror general Tiberiu Nițu a decis neînceperea urmăririi penale.

Liderii Justiției în anul 2016 – acum „eroi Recorder”

În 2016, liderii Justiției erau Crin Bologa la conducerea DNA (înlocuită pe atunci pe Codruța Kovesi), Augustin Lazăr procuror general, Raluca Prună ministru al Justiției și Livia Stanciu președinta Înaltei Curți. Toți acești oameni, criticați astăzi vehement de tabăra adversă, erau priviți atunci drept apărători ai luptei anticorupție.

Fosta conducere a ÎCCJ, Livia Stanciu, a fost ulterior numită de președintele Iohannis la Curtea Constituțională.

Întrebările incomode pentru Laura Codruța Kovesi

Un utilizator de Facebook, Otto Boros, a adresat cinci întrebări importante fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, prin care a cerut să explice acuzațiile de fabricare de dosare în Oradea și Ploiești, creșterea ratei achitărilor, lipsa auditului intern real în DNA și strategii politice sau instituționale controversate în anchete. De asemenea, a atras atenția asupra discrepanțelor dintre suferința magistraților în perioada mandatului ei și sprijinul acordat astăzi unor colegi care reclamă probleme similare.

Concluzie: Cazul soților Iohannis este emblematic pentru modul în care justiția din România în perioada anterioară a gestionat dosare sensibile, oferind protecție unor personaje cu conexiuni politice puternice. Filmul Recorder a creat un ideal eroic al unor magistrați controversați, dar realitatea este plină de compromisuri, tergiversări și lipsă de responsabilitate. Această perspectivă dă o imagine mult mai complexă și critică asupra sistemului judiciar românesc și a oamenilor din el.