Sursa poza: ExpressPress

Profesorul universitar Cristian Socol a oferit o perspectivă clară asupra modului în care puterea de cumpărare a pensiei medii evoluează periodic, evidențiind impactul austerității disproporționate asupra pensionarilor cu venituri mici și medii. „Povara austerității, aplicată inechitabil, a afectat profund pensionarii români”, a declarat acesta pentru Mediafax, subliniind o situație care devine tot mai complicată în ultimele luni.

Scăderea puterii de cumpărare a pensiilor după creșterea din 2024

Deși începutul anului 2024 a adus o creștere semnificativă a puterii de cumpărare, ultimele trei luni au adus o inversare de tendință, cu o scădere accentuată reflectată în datele statistice publicate oficial. Profesorul Socol avertizează că această scădere pune în pericol „plasa de siguranță socială” a României, riscând marginalizarea economico-socială a aproximativ 500.000 de pensionari și amplificând potențialele tensiuni sociale și politice.

Record de creștere în 2024, dar cu „daruri” amestecate

La finalul anului 2023, erau peste 4,7 milioane de pensionari în România, dintre care aproape 650.000 proveneau din domeniul agricol. Un segment important — aproape 22% din total — avea pensii sub 1.000 de lei, iar majoritatea, adică 60%, trăia cu pensii sub 2.000 de lei lunar. În acest context, indexarea pensiilor cu 13,8% din ianuarie 2024, corelată cu nivelul inflației din 2022, a adus o creștere medie de la 2.010 lei în decembrie 2023 la 2.289 lei în ianuarie 2024.

Mai mult, de luna septembrie 2024, circa 3,8 milioane de pensionari (echivalentul a 83% din totalul pensionarilor de atunci) au beneficiat de recalculări ce au mărit pensiile cu o medie de 622 lei, conform datelor oficiale.

Evoluția impresionantă a pensiei medii în 2024

Potrivit lui Cristian Socol, în decembrie 2024 pensia medie lunară a ajuns la 2.803 lei, spre deosebire de 2.010 lei în aceeași lună a anului anterior — o creștere nominală de aproximativ 40%, cea mai mare înregistrată în ultimii aproape 20 de ani, măsurată fără ajustarea cu inflația.

Pe structura pensionarilor, proporția celor cu pensii sub 1.000 lei a scăzut de la 22% la 14%, iar cei cu pensii sub 2.000 lei s-au diminuat de la 60% la 41%. Aceste creșteri au facilitat ieșirea a peste 200.000 de vârstnici din riscul sărăciei și excluderii sociale, iar la nivel național, în 2024, aproape 740.000 de persoane au reușit să se îndepărteze de aceste situații critice.

Impactul austerității și riscurile sociale din 2025

După o perioadă de înghețare a pensiilor în 2025, deteriorarea situației a fost amplificată de măsurile fiscale adoptate în a doua jumătate a anului: majorarea TVA-ului la cote generale și reduse, inclusiv pentru alimente de bază, creșterea accizelor și a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Aceste modificări au accelerat inflația, care a crescut de la 5% la începutul anului până la 10% în ultimele luni.

Profesorul Socol atrage atenția că „povara austerității distribuită inechitabil pe umerii celor cu venituri mici și medii a lovit cu greutate pensionarii români”. Datele CNPP privind evoluția pensiei medii și ale INS despre inflație relevă pentru ultimele luni o depreciere record a puterii de cumpărare, cea mai severă din ultimele două decenii și jumătate.

Această situație riscă să rupă plasa de siguranță socială construită în România, punând în pericol bunăstarea unui număr care depășește jumătate de milion de vârstnici suplimentar față de cei care deja se confruntă cu sărăcia și excluziunea severă.

Lecții din experiența europeană și necesitatea echității sociale

Cristian Socol subliniază că unul dintre factorii-cheie pentru o consolidare fiscală-bugetară de succes, așa cum au demonstrat statele membre UE în ultimele două decenii, este asigurarea echității sociale prin împărțirea echilibrată a poverii fiscale.

Aceasta înseamnă un sistem progresiv, care să protejeze în special veniturile celor cu venituri mici și medii, asigurându-se că cei cu venituri superioare contribuie în mod corespunzător mai mult. Studiile Fondului Monetar Internațional (FMI) confirmă faptul că lipsa unei astfel de politici duce la creșterea inegalităților și scăderea ponderii veniturilor din muncă, generând opoziție față de reforme.

Pericolele unei distribuții inegale a poverii fiscale

Profesorul avertizează că o consolidare fiscală care apasă disproporționat pe clasa de mijloc și pe cei cu venituri mici periclitează atât echilibrul finanțelor publice, cât și modelul de creștere economică incluzivă sperat după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.

„Persistența unei astfel de abordări ideologice, indiferent de lecțiile succeselor europene, nu reprezintă o soluție viabilă. Creșterea incertitudinii politice peste situația socială deja tensionată nu va aduce avantaje viitorului României”, a concluzionat Socol.

În concluzie, evoluția puterii de cumpărare a pensiilor în România demonstrează un caracter ciclic și volatil, care necesită o politică fiscală atent calibrată pentru a sprijini echitatea socială și pentru a consolida adevărata siguranță socială a populației vârstnice.