Sursa poza: ExpressPress

Polonia vizează o armată de 500.000 de militari și rezerviști până în 2039, în timp ce România are de cinci ori mai puțini. Ce salarii primesc militarii profesioniști români?

Polonia și-a anunțat ambițiile strategice de a-și extinde forțele armate la un total de 500.000 de militari și rezerviști până în anul 2039. Această măsură vine pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere, în special datorită vecinătății cu Rusia. În contrast, România dispune în prezent de circa 90.000 de militari profesioniști și sub 5.000 de rezerviști, fiind astfel de aproximativ cinci ori mai mică în termeni de efective active comparativ cu planurile Poloniei.

Strategia militară a Poloniei pentru următorii 15 ani

Planul polonez face parte din Programul de dezvoltare a forțelor armate pe perioada 2025-2039, un document în mare parte clasificat aprobat la finele anului trecut de ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz. Conform informațiilor oficiale, Polonia urmărește ca din totalul forței de 500.000 să aibă 300.000 de militari în serviciu activ și 200.000 de rezerviști, inclusiv o unitate de rezervă cu pregătire avansată.

În prezent, armata poloneză numără aproximativ 215.000 de soldați activi, ceea ce o situează ca a treia armată ca mărime în NATO, după Statele Unite și Turcia. Această forță este compusă din 154.000 de militari profesioniști, circa 20.000 de voluntari cu pregătire de bază și 37.000 soldați în armata teritorială. În ceea ce privește rezerviștii, numărul lor variază considerabil între surse, însă oficialii raportează puțin peste 2.000 de „rezerviști activi” înregistrați în 2024. Polonia caută chiar și accesul la terenuri noi de antrenament militare în apropierea granițelor sale.

Situația Armatei Române: efective și recrutare

România are un efectiv oficial de aproximativ 90.000 de militari profesioniști și mai puțin de 5.000 de voluntari, cifre mult mai reduse față de planurile Poloniei. De curând, a fost adoptată Legea armatei voluntare, prin care tinerii între 18 și 35 de ani pot opta pentru o pregătire militară de patru luni, urmată de un stimulent financiar substanțial.

Ministrul Apărării a explicat că cei care se înscriu în această formă de serviciu primesc circa 27.000 de lei după finalizarea pregătirii inițiale. Ulterior, opțiunile sunt diverse: pot rămâne militari plătiți în sistem, pot urma o școală militară pentru o carieră militară profesionistă sau pot opta să devină rezerviști voluntari, gata de mobilizare la necesitate.

Lipsa rezerviștilor e o problemă acută pentru România, mai ales deoarece mulți dintre cei care au efectuat serviciul militar obligatoriu anterior nu mai sunt considerați eligibili pentru misiuni de luptă. Din acest motiv, recrutarea voluntarilor devine vitală pentru consolidarea capacității defensive.

Ce câștigă militarii profesioniști din România?

Un raport recent al Ministerului Apărării Naționale oferă detalii despre salariile nete din armată, percepute în ianuarie 2023. Deși s-au înregistrat doar creșteri modeste în ultimii ani, iată cum arată veniturile personalului militar și civil din MApN:

• Soldații sau gradații profesioniști primesc între 1.839 și 4.117 lei net.
• Funcționarii publici din armată încasează între 2.839 și 8.195 lei pentru posturi fără comandă, iar pentru funcții de comandă sumele ajung între 6.436 și 12.641 lei.
• Personalul civil contractual are salarii cuprinse între 1.623 și 7.736 lei (fără comandă) și între 2.463 și 12.776 lei (cu comandă).
• Cei care avansează în carieră militară beneficiază de creșteri salariale, astfel:
  • Maistrii militari câștigă între 2.290 și 5.976 lei.
  • Subofițerii fără comandă primesc între 2.284 și 6.132 lei.
• Ofițerii beneficiază de salarii mai mari, variind între 2.443 și 11.576 lei net la posturi fără comandă, și între 2.733 și 18.142 lei pentru poziții de comandă.

Concluzii

În timp ce Polonia investește masiv și strategizează pentru o creștere semnificativă a efectivelor militare, România continuă să aibă o structură mai mică și o recrutare încă în faze incipiente pentru voluntari și rezerviști. Totodată, stimulentele financiare sunt menite să atragă mai mulți tineri către o carieră militară, în contextul unei securități regionale tot mai tensionate.

Astfel, România are în față provocarea de a-și dezvolta forțele armate, nu doar numeric, ci și ca eficiență, prin implementarea de politici clare de recrutare și salarizare competitivă pentru militarii profesioniști și voluntari.

Pentru mai multe detalii despre planurile militare ale Poloniei și situația forțelor armate române, rămâneți conectați la cele mai proaspete informații de securitate și apărare.