cauze, simptome și tratamente eficiente în zona ta

cauze, simptome și tratamente eficiente în zona ta Sursa poza: ExpressPress

Artroza umărului: cauze, simptome și opțiuni eficiente de tratament

Durerea de umăr poate transforma sarcinile simple, cum ar fi îmbrăcarea unei geci, ridicarea unei sacoșe pe un raft sau pieptănatul, într-o adevărată provocare. În majoritatea cazurilor, artroza umărului se dezvoltă lent, iar semnele inițiale sunt adesea confundate cu o suprasolicitare obișnuită a articulatiei. Vestea bună este că există mai multe metode pentru a controla durerea și a păstra mobilitatea, mai ales dacă boala este diagnosticată și tratată în stadii incipiente.

Ce este artroza umărului?

Artroza, cunoscută și sub numele de osteoartrită, reprezintă degradarea progresivă a cartilajului care acoperă capetele oaselor din articulații. Cartilajul are rolul de a facilita mișcările printr-o suprafață netedă, fără frecare. Atunci când acesta se subțiază, mișcările devin dureroase, apar rigiditate și frecarea dintre oase.

La nivelul umărului, artroza afectează în special două articulații esențiale:

articulația glenohumerală, responsabilă pentru majoritatea mișcărilor brațului;
articulația acromioclaviculară, implicată în stabilitatea și mobilitatea umărului.

Cauze și factori de risc ai artrozei umărului

Artroza umărului nu apare dintr-un singur motiv, ci din combinarea mai multor factori. Printre cei mai frecvent identificați de medici se numără:

vârsta înaintată: după 50-60 de ani, cartilajul își pierde din elasticitate și rezistență, iar articulațiile suportă mai greu presiunile și mișcările repetitive;
traumatisme anterioare: luxații, fracturi sau lovituri importante pot modifica alinierea articulației, favorizând uzura ulterioară;
rupturi ale coafei rotatorii: leziunile tendinoase pot destabiliza umărul, accelerând deteriorarea cartilajului;
suprasolicitarea cronică: activități repetitive ce implică mișcări frecvente deasupra capului (de exemplu, unele meserii sau sporturi) fără perioade adecvate de recuperare;
afecțiuni asociate: artrita reumatoidă sau necroza avasculară pot contribui la apariția artrozei.

Simptomele pe care trebuie să le iei în serios

Semnele artrozei umărului se instalează treptat și se agravează progresiv. Cele mai frecvente manifestări sunt:

durere la efectuarea mișcărilor, mai ales când ridici brațul, îl rotești sau îl întinzi în spate (de exemplu, când închizi sutienul);
rigiditate matinală sau după perioade de repaus prelungit;
zgomote articulare, precum pocnituri sau scrâșnet, la anumite poziții;
scăderea forței și limitarea gamei de mișcare.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul corect al artrozei umărului se bazează pe o evaluare de către un medic ortoped, prin:

anamneză și examen fizic: se testează durerea, mobilitatea, forța musculară și stabilitatea umărului;
radiografie: evidențiază îngustarea spațiului articular, formarea osteofitelor și eventuale modificări ale aliniamentului osos;
imagistică prin rezonanță magnetică (RMN): utilă mai ales pentru identificarea leziunilor la nivelul coafei rotatorii sau a bursitei;
tomografie computerizată (CT): folosită în cazuri complexe sau în pregătirea intervențiilor chirurgicale.

Tratamentul artrozei umărului: alternative conservatoare

De regulă, tratamentul are ca scop reducerea durerii și menținerea mobilității pentru o cât mai bună calitate a vieții. Alegerea terapiei depinde de severitatea afecțiunii, vârsta pacientului, activitățile desfășurate și alte probleme medicale existente. Opțiunile frecvent recomandate includ:

medicamente analgezice și antiinflamatoare: ajută la diminuarea durerii, dar utilizarea lor trebuie monitorizată din cauza potențialelor efecte adverse asupra stomacului și riscurilor cardiovasculare;
infiltrații intraarticulare: pot ameliora temporar disconfortul, însă frecvența și contraindicațiile trebuie discutate cu medicul, mai ales în cazul diabetului sau infecțiilor;
fizioterapie și kinetoterapie: indispensabile pentru controlul durerii, corectarea posturii și întărirea mușchilor periarticulari;
modificarea activităților de zi cu zi: ajustarea pozițiilor și utilizarea suportului la ridicatul obiectelor pot preveni agravarea simptomelor.

Exemple de exerciții recomandate pentru artroza umărului

Sub supravegherea unui kinetoterapeut, poți începe programe cu efort moderat, adaptate nevoilor și capacității tale, de exemplu:

pendulare: trunchiul ușor aplecat, brațul relaxat realizând cercuri mici timp de 30-60 secunde;
mobilizări asistate: ridicarea brațului cu ajutorul celuilalt braț sau a unui baston, evitând mișcările bruște;
stabilizare scapulară: retragerea ușoară a omoplaților, cu 8-12 repetări, alternată cu pauze.

Când este nevoie de intervenție chirurgicală?

Dacă durerea persistă, afectează somnul sau mobilitatea scade semnificativ în ciuda tratamentului non-chirurgical corect urmat, medicul poate recomanda operația. Intervențiile pot varia de la artroscopii pentru cazuri selectate, până la protezarea umărului în stadii avansate, când deteriorarea este semnificativă și afectează activitățile zilnice.

Pentru o evaluare completă și un plan personalizat de tratament, poți contacta specialiști în chirurgie ortopedică, precum cei de la Memorial România. Este important să soliciți un plan clar de recuperare, ce include exerciții, recomandări pentru evitarea anumitor eforturi și indicații privind reevaluarea medicală.

Notă importantă: Acest material este informativ și nu înlocuiește consultația medicală de specialitate. Dacă te confrunți cu simptome sugestive pentru artroză, programează-te la un control pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat.

Surse:

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.