Cât au investit cormoranii în transferuri pentru a-și domina rivalele din Premier League?

Cât au investit cormoranii în transferuri pentru a-și domina rivalele din Premier League? Sursa poza: ExpressPress

Se învârte roata banilor și roș-albaștrii de pe Merseyside au scris istorie, sau măcar un capitol memorabil, cheltuind ca-n basme pe jucătorii de fotbal. Doamnelor și domnilor, Liverpool a făcut gura chiar și pisicilor din vecini să rămână deschisă!

Toată suflarea fotbalistică a rămas cu ochii beliți și mandibula căzută în timp ce „cormoranii” și-au deschis portofelul și-au lăsat cai verzi să zburde pe tărâmul transferurilor. Ediția asta de vară, nu-i așa, a fost mai fierbinte decât o tocăniță de ardei, cu Liverpool făcut praf recordul de cheltuieli pe transferuri într-o singură stagiune. I-au lăsat în urmă pe rivalii lor din Premier League într-un stil care ar face invidioase și telenovelele braziliene.

Cu sumele investite în jucători, s-ar putea umple de aur tot drumul de la Anfield până-n vârful catedralei din centrul orașului, dar pe cine păcălim? E vorba de fotbal, oameni buni, unde banii sunt doar mijlocul de transport spre glorie!

Răutăcioasa mătușă Aglaia i-a trimis deja o scrisorică lui Jurgen Klopp, așa, ca de casă: „Băiete, cu banii ăștia îți schimbi dricul în aur și cumperi bijuterii și la pisici!” Cât despre concurență, cel mai probabil își scrie memoriile sub geacă, tremurând din teama față de sezonul care urmează.

Până când vor debuta și vor apărea pe teren toți acești nou-veniți în roșu, speculațiile curg ca vinul la târg, dar până una alta, Liverpool se dedică sportului național: bătaia cu banii în fața dușmanilor. Să ne țină Dumnezeu sănătoși, că altfel nu știm ce-om face în fața atâtor știri surprinzătoare!

Cică mai pregătesc câteva surprize, dar asta ne-o vor spune iar cocoșii din vecini, sau măcar baba Filofteia, care la radio captă și semnale extraterestre... mai vedem cum stăm!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.