Avea calități de antrenor încă din cariera sa de jucător!

Avea calități de antrenor încă din cariera sa de jucător! Sursa poza: ExpressPress

Cristi Chivu - Antrenor În Pielea Goală pe Terenul de Fotbal!

Hai să vezi și să nu crezi, stimați cititori! Sau poate să gândim, „Secretul lui Polichinelle”! Legendarul Cristi Chivu, fost jucător de aur al lui Internazionale Milano, e adulat din nou. Se pare că a fost deja antrenor pe când era echipat doar în crampoane! Și cine îi cântă ode? Un mare, mare jucător nerazzurri, care ne maltratează urechile cu așteptările sale ridicate pentru maestrul nostru Chivu.

Nostalgie pentru Mirosul de Gazon

Se pare că nu doar noi, cei care frecăm canapeaua în fața televizorului, am simțit că Chivu e ceva mai mult decât un simplu apărător pe teren. Un fost coleg (da, da, un titan al gazonului milanez) ridică în slăvi capacitățile de lider ale lui Chivu. "Era ca un antrenor", spune el. Păi atunci să ne întrebăm: era oare și Chivu prima pasă la terenurile din Ferentari?

Dar cine naiba este acest coleg misterios care-l ridică pe Chivu în slăvi? Ah, un detaliu pentru cei care mor de curiozitate: e unul dintre acei oameni care încă au poster cu San Siro pe noptieră. Probabil Giorgio sau Marco, pentru că altceva nu poate fi…

De la Aleea Gloriei la Aleea Misterului

Ceea ce ne scotoceste mintea, dragii mei, este faptul că din gloria fotbaloroastră tot ce rămâne sunt legendele. Și cum zicea un proverb: "Nu există fum fără fumigenă!". În fine, să tăiem firul în patru la altă piatră funerară, căci Chivu sigur va mai da cu piciorul o vreme. Se pregătește să devină ceea ce colegul deja știa – un mare, mare antrenor.

Încheiem cu un salut tradițional: spor la antrenorat, Cristi! Și poate, într-un anume viitor, ne vom întâlni cu toții pe arena criticii și elogierilor. Cine știe, poate te vedem sărind cu parasuta pe marginea terenului la un derby de legendă? Că în viitorul satului orice e posibil!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.