Sursa poza: ExpressPress

Ludovic Orban: AUR a luat naștere din propagandă și nemulțumirea cetățenilor

Ludovic Orban, fost premier al României și consilier al președintelui, a afirmat recent într-un interviu pentru news.ro că partidul AUR s-a format susținut de o propagandă specifică, întâlnită în mai toate țările Uniunii Europene, care promovează teorii conspiraționiste și retorică anti-vaccinare. În opinia sa, această formațiune extremă se trage și dintr-o profundă nemulțumire colectivă față de modul în care au fost conduse instituțiile statului, în principal de președintele Klaus Iohannis.

Nemulțumirea populară, o bază solidă pentru AUR

Orban subliniază că populația a ajuns într-un punct de frustrare extremă, cauzată de ceea ce el denumește lipsă de empatie și abandon al atribuțiilor prezidențiale de către Klaus Iohannis. „Nemulțumirea paroxistică la care a fost supusă populația de către Iohannis a fost o parte esențială a apariției acestui curent”, a spus Orban. Această stare a fost agravată și de coaliția PNL-PSD, care, potrivit fostului premier, a monopolizat întreaga administrație publică, de la nivel central până la cel local.

„Când un sistem controlează totul – administrația centrală, companiile de stat, și administrația locală – oamenii efectiv nu mai pot să respire. Nu poți să obții o slujbă în sistemul public sau să treci un concurs fără o pilă legată de PSD sau PNL”, a declarat Orban. Mai mult, el a criticat și tratamentul preferențial acordat unor oameni de afaceri, în detrimentul celor care nu au dorit să devină membri ai vreunui partid sau să cotizeze.

Atitudinea liderilor magistraților, ca a unor „lideri sindicali nerezonabili”

Referindu-se la magistrați, Ludovic Orban a comentat situația tensionată generată după medierea făcută de Nicușor Dan cu partidele politice. „Probabil la sugestia lui Grindeanu, Nicușor Dan i-a invitat și pe magistrați, fără să mă consulte pe mine, iar aceștia nu au venit cu intenția de a negocia o înțelegere, ci doar să-și anunțe pretențiile public”, a explicat Orban. El a comparat comportamentul actual al liderilor magistraților cu cel al unor lideri sindicali inflexibili care nu vor să cedeze deloc.

Pe de altă parte, Orban a adăugat o notă de optimism privind deciziile viitoare la Curtea Constituțională, exprimând speranța că unii judecători vor vota pentru constituționalitatea pe fond a unor acte de justiție, în pofida opiniei de neconstituționalitate pe formă.

Nostalgia Ceaușescu și perspectivele electorale până în 2028

În contextul discuțiilor despre viitorul politic al României și perspectivele electorale pentru 2028, Ludovic Orban a atras atenția asupra unui fenomen tulburător: proliferarea unui curent nostalgic față de perioada comunistă și cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, în special pe platformele de social media. „Weekendul trecut a existat un adevărat bombardament pe TikTok cu omagii aduse lui Ceaușescu, ca înainte de 1989!”, a remarcat Orban.

Acest fapt, alături de nemulțumirile privind modul în care actorii politici au gestionat puterea – în special prin alianța PNL-PSD și controlul total asupra instituțiilor – au alimentat frustrarea publică care a favorizat apariția AUR.

Propaganda, dezinformarea și lipsa soluțiilor concrete

Orban a analizat și mecanismele prin care propaganda extremistă reușește să pătrundă în societate. „Pe de o parte, avem o propagandă care propune idei complet absurde, fără sprijin în realitate, dar care sunt repetate până capătă aspect de adevăr. Această propagandă dezinformează, însămânțează ura și promovează violența, fără să propună soluții reale”, a spus fostul premier.

El a subliniat că adesea aceste discursuri răspândesc teorii precum „Suntem sclavii Europei” sau „România este o colonie franceză”, dar nu oferă nicio clarificare cu privire la ce ar trebui făcut în aceste situații, cum ar fi dacă s-ar dori ieșirea din Uniunea Europeană.

Soluții: revenirea la politică pro-europeană și curățenie în mediul online

Ludovic Orban este de părere că este necesară o întoarcere sinceră a partidelor politice pro-europene către cetățeni. Totodată, el pune accent pe importanța unei reglementări mai ferme a mediului online pentru a preveni dezinformarea, discursurile instigatoare la ură și la violență, dar și pe combaterea glorificării unor regimuri cu crime dovedite.

„Libertatea de exprimare trebuie respectată, însă nu poți permite propagarea urii și a violenței, sau elogierea unui trecut criminal”, a concluzionat Ludovic Orban.

Ludovic Orban atrage astfel atenția asupra unui fenomen social și politic complex, în răspuns la criza de încredere în instituții și în clasa politică, și evidențiază nevoia unei reforme profunde pentru a contracara extremismul și dezinformarea în România.