Sursa poza: ExpressPress

Lovitură pentru Donald Trump: Senatul limitază puterile președintelui în privința acțiunilor militare în Venezuela

Senatul Statelor Unite a făcut un pas important joi, adoptând o rezoluție care împiedică președintele Donald Trump să inițieze noi acțiuni militare împotriva Venezuelei fără aprobarea explicită a Congresului. Această decizie marchează o puternică reacție împotriva intențiilor tot mai agresive ale liderului de la Casa Albă în ceea ce privește influența americană în emisfera vestică, scriu agențiile Reuters și AFP, citate de The Associated Press.

Detalii despre votul din Senat

Rezoluția, ce limitează prerogativele prezidențiale în domeniul războiului, a trecut cu un rezultat de 52 la 47, după ce cinci republicani au votat alături de toți senatorii democrați în favoarea acesteia. Momentul votului a urmat la câteva zile după o operațiune militară americană impresionantă, în care forțele SUA au capturat președintele venezuelean Nicolas Maduro, în capitala Caracas.

Anterior, inițiative similare fuseseră blocate anul trecut de majoritatea republicană din Senat, în timp ce administrația Trump creștea presiunea militară asupra Venezuelei, inclusiv prin atacuri asupra navelor din Caraibe de la începutul lunii septembrie.

Votul final urmează să aibă loc săptămâna viitoare și, deși pare doar o formalitate, el ar putea reprezenta una dintre rarele reafirmări puternice a autorității Congresului în materie de decizii militare, după câteva decenii.

Context și implicații

Cu toate acestea, unii analiști cataloghează rezoluția drept un gest mai mult simbolic, având în vedere dificultățile mari pe care le va întâmpina în Camera Reprezentanților și puținele șanse de a supraviețui unui eventual veto prezidențial.

Atacurile aeriene și navale din raionul Caraibelor, împreună cu capturarea lui Maduro, au fost considerate, inclusiv de legislatori din ambele partide majore, depășiri clare ale mandatului unui raid de aplicare a legii, aflându-se acum într-o stare „asemănătoare unui conflict armat deschis”.

Senatorul republican Rand Paul, din Kentucky, s-a separat de linia partidului său pentru a susține acest demers: „Membrii mai puțin curajoși ai Congresului evită să-și asume responsabilitatea și să declare oficial războiul. Dar să fiți siguri: bombardarea capitalei unei alte națiuni și înlăturarea liderului acesteia este, fără dubiu, un act de război. Constituția nu-i conferă președintelui o asemenea putere.”

Reacția lui Trump și perspectiva pe termen lung

Într-un interviu acordat The New York Times și publicat joi, Donald Trump a afirmat că SUA ar putea controla Venezuela și resursele sale petroliere timp de mulți ani, adăugând că „numai timpul va spune” cât de mult va implica Washingtonul supravegherea directă a țării sud-americane.

Democrații văd în rezoluție o „linia roșie” constituțională, răspunzând astfel la „luni de declarații înșelătoare” ale administrației, care încă din noiembrie promitea că nu intenționează atacuri pe teritoriul venezuelean.

Departamentul de Stat susține că operațiunea împotriva lui Maduro este justificată juridic în cadrul unei campanii globale împotriva traficului internațional de droguri, catalogând cartelurile implicate drept organizații teroriste.

Susținerea republicanilor și cronologia demersurilor

Liderii republicanilor din Senat au apărat deciziile președintelui, invocând dreptul său de a conduce acțiuni militare limitate pentru protecția securității naționale. Senatorul Markwayne Mullin din Oklahoma a declarat că această intervenție „era necesară și probabil ar fi trebuit făcută de un alt președinte”, iar „Trump a fost cel care a avut curajul să scoată din cursă un lider ilegitim și penal, care ținea Venezuela ostatică”.

De la revenirea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite, rezoluțiile ce limitau puterile sale de acțiune militară în Venezuela au fost respinse de două ori în Senat și tot de două ori în Camera Reprezentanților.

În ultimii 100 de ani, doar o singură rezoluție a Congresului a impus cu succes restricții semnificative președintelui asupra deciziilor militare unilaterale în străinătate: Rezoluția privind puterile de război din 1973, adoptată în pofida veto-ului președintelui Richard Nixon.

Această nouă măsură a Senatului reflectă tensiunile crescânde dintre Puterea Executivă și Legislativă în SUA, în special în ceea ce privește modul în care este gestionată politica externă și militară în America Latină. Venezuela, o țară bogată în resurse, continuă să fie un punct fierbinte al geopoliticii regionale, iar deciziile privind implicarea americană vor avea, cu siguranță, un impact major asupra stabilității întregii regiuni.