Sursa poza: ExpressPress

Ancheta sabotajului Nord Stream 2 tensionează relațiile internaționale ale Germaniei

Timp de trei ani, o echipă dedicată de detectivi germani s-a reunit zilnic în jurul unei mese albe, la sediul Poliției Federale din Potsdam, lângă Berlin, pentru a finaliza ancheta privind sabotarea conductei Nord Stream 2. Proiectul, prin care Germania importa gaze naturale ieftine din Rusia, a devenit o veritabilă piatră de poticnire în relațiile diplomatice europene și transatlantice.

Germania caută vinovații pentru distrugerea conductelor Nord Stream

Ancheta vizează cel mai mare act de sabotaj al epocii recente – explozia conductelor Nord Stream, incident care a pus în mare cumpănă relațiile Germaniei cu Ucraina, deschizând o criză politică sensibilă. Germania, un aliat istoric al Rusiei, mai ales în perioada cancelarului Gerhard Schröder (care, după mandat, a lucrat pentru companii rusești), și cu predecesoarele Angela Merkel și Olaf Scholz — cele care au avut o atitudine ezitantă în susținerea Ucrainei — se găsește acum într-un punct delicat.

Polonia deja a refuzat să-i extrădeze pe cei suspectați de Germania în vederea procesului, considerându-i eroi pentru distrugerea unei importante surse financiare care susțin mașina de război a președintelui Vladimir Putin.

Poziția Poloniei și critica la adresa Germaniei

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a respins ancheta germană cu o poziție drastică: „Problema nu este că a fost distrusă conducta, ci că aceasta a fost construită.” În acest context, Polonia critică dependența continuă a Germaniei de gazul rusesc, interpretată ca o formă de trădare a intereselor europene.

Pe plan intern, partidul de opoziție german AfD exploatează nemulțumirea publică resimțită din cauza prețurilor crescute la energie, care nu par să scadă după sabotaj. AfD face campanie pentru diminuarea ajutoarelor oferite Ucrainei, mizând pe fracturarea sprijinului politic major pentru Kiev, considerat un pilon vital al solidarității occidentale.

Un alt caz de extrădare, implicând un suspect ucrainean capturat în Italia, se află în curs de soluționare și riscă să adâncească tensiunile dintre Germania și Ucraina, aducând în discuție responsabilitatea Kievului în atac.

Contextul geopolitic: între compromisuri și conflicte

Conducta Nord Stream 2, cu o lungime de 1.225 km sub Marea Baltică, era proiectată să asigure gaze naturale către Germania și restul Europei, devenind un vector-cheie în relațiile energetice și politice. Odată cu invazia rusă în Ucraina din februarie 2022, debateurile s-au intensificat privind viitorul dependenței de fosta sursă de energie.

În timp ce unele state au cerut închiderea imediată a conductei pentru a reduce fondurile Moscovei, Germania a încercat o poziție echilibrată: a menținut Nord Stream 1 funcțional, amânând însă certificarea Nord Stream 2. Sabotajul din septembrie 2022, care a provocat scurgeri masive și daune ecologice, a făcut însă această dezbatere irelevantă.

Atât oficiali americani, cât și germani, au acuzat Rusia de orchestrarea atacului, în timp ce Kremlinul a dat vina pe Statele Unite și Marea Britanie.

Investigațiile germane acuză Ucraina

Conform anchetei germane, o unitate militară ucraineană de elită, sub comanda generalului Valeri Zalujnîi, ar fi fost responsabilă de sabotaj. Echipa de detectivi a reconstituit evenimentele urmărind ambarcațiuni închiriate, telefoane și înmatriculări auto.

Au fost emise mandate de arestare pe numele a trei militari și patru scafandri veterani considerați autori ai atacului, iar scopul acestuia ar fi fost împiedicarea finanțării agresiunii rusești prin întreruperea legăturilor energetice dintre Rusia și Germania.

Una dintre dovezi a fost o fotografie granulată, obținută din radar, care arăta fața unui suspect ucrainean, identificat rapid prin software de recunoaștere facială și rețele sociale.

Suspecții, protejați și arestați în străinătate

În timp ce unul dintre scafandrii ucraineni a fost protejat de Polonia și dus în siguranță în Ucraina de atașați militari, un alt suspect, considerat comandantul misiunii de sabotaj, a fost arestat în Italia.

Detectivii au identificat-l pe acesta după o muncă susținută de investigare a documentelor false și a pașaportului emis sub un nume fictiv, tipic pentru operațiunile serviciilor secrete.

Bărbatul, Serhii K., un fost militar în cadrul serviciului de securitate ucrainean SBU, a fost capturat în San Clemente, iar avocatul său susține că atacul a fost o operațiune militară legitimă în apărarea Ucrainei, motiv pentru care ar fi imun la urmărire penală.

Implicațiile politice și tensiunile diplomatice

Posibilitatea extrădării lui Serhii K. către Germania, deja pregătită logistic, ar putea amplifica disputa dintre Berlin și Kiev, complicând relația celor două state, in ciuda sprijinului masiv financiar și militar pe care Germania îl oferă Ucrainei, inclusiv prin sisteme avansate de apărare aeriană.

Cancelarul german Friedrich Merz se confruntă cu o presiune politică tot mai mare, în timp ce opoziția încearcă să folosească acest scandal pentru a limita ajutorul către Ucraina. Publicul german pare totuși să accepte deja implicarea Kievului în sabotaj, mai ales după reportajele din The Wall Street Journal.

Analiștii politici consideră că, paradoxal, o anchetă mai slabă ar fi putut atenua efectele diplomatice, întrucât construcția unui dosar solid împotriva Ucrainei a tensionat și mai mult situația internațională.

---

Ancheta asupra distrugerii Nord Stream 2 dezvăluie, astfel, o complexitate explozivă ce implică nu doar interese economice și geopolitice, ci și suspiciuni și acuzații ce pun Germania într-un punct sensibil al politicii externe, între aliați și adversari, între trecutul său energetic și prezentul conflictual.