Cu Numele Ieremciuc Pe Buze și Tragedia în Lemne: Povestea Lui Alex

În timp ce roțile gossip-ului continuă să se învârtă în Glasul Fierbintului, ne vedem adesea în fața unor evenimente care nu sunt doar materiale de bârfă, ci adevărate tragedii. Astăzi, ne plecăm șepcile în fața unei povești care ne amintește că viața poate fi la fel de alunecoasă ca o cărare de noroi după o ploaie sănătoasă.

Se pare că mai toate știrile din Lipova vorbesc astăzi despre destinul crunt al tânărului Alex Ieremciuc, un băiat din sat de doar 22 de ani. Un adevărat simbol al devotamentului comunitar, Alex era cunoscut drept pompier voluntar. Și aici devine povestea mai frumoasă decât cântecul cocoșului de dimineață: omul nu avea permis de conducere, dar parcă era de ajuns pentru a-l opri din a trăi la maxim sub soarele Aradului.

Gurile satului găsesc întotdeauna detalii pentru o poveste, exact cum babele din sat culeg urzicile pentru ciorbă. Chiar și Marius, cârciumarul satului, a avut ceva de adăugat, fără să fie întrebat: "Ei, dacă ai cicăli asigurarea aia de permis așa cum cârcotesc eu chelia, poate exista altă poveste azi... Dar cine suntem noi să judecăm?"

Desigur, nici o tragedie nu vine fără un pic de bâză, cât să o ținem în gura lumii pentru încă o jumătate de secol. Se zice că ar urma o anchetă, iar conspirațiile stau la colț, așteptând să sară în fața noastră ca motanii după șoareci în magazia de grâne. Dar, dincolo de poveștile de la cafenea și radio-ul fără fir, rămâne amarul adevăr că un tânăr cu viitor luminos și suflet de foc s-a stins prea repede.

Așa că, prieteni dragi, iubitori de bârfe și snoave țărănești, în timp ce noi ne bem trăscăul și analizăm zornaiala nenumăratelor teorii, e bine să ținem minte că din tragedii ca acestea putem măcar scoate învățăminte. Până la urmă, nu ne rămâne decât să sperăm că măcar o săgeată, cea a înțelepciunii căpătate târziu, ne va nimeri și pe noi.
Pe curând, căci magia satului nu doarme niciodată!