Sursa poza: ExpressPress

A treia încercare a CCR de a decide asupra legii pensiilor speciale ale magistraților, după absența judecătorilor numiți de PSD

Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește din nou luni, 29 decembrie, pentru a analiza constituționalitatea legii privind pensiile speciale ale magistraților. Această sesiune vine în contextul unor amânări repetate, inclusiv ultima petrecută duminică, când patru judecători numiți de PSD au plecat din sala de ședință, iar lipsa cvorumului a împiedicat luarea unei decizii. Astăzi, de la ora 10:00, cei nouă judecători ai CCR vor relua discuțiile pe proiectul Guvernului Bolojan, care modifică vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor, precum și modul de calcul al pensiilor.

Amânări succesive și blocaj în luarea unei decizii

Până acum, Curtea a amânat decizia de două ori: prima oară pe 10 decembrie, iar apoi pe 28 decembrie. La începutul acestei luni, după aproape cinci ore de dezbatere, judecătorii CCR au hotărât să amâne pronunțarea, iar data următoarei ședințe fusese fixată pentru duminică, între sărbătorile de Crăciun și Anul Nou.

În cadrul ședinței din 28 decembrie, după 45 de minute de discuții, a fost luată o pauză de 15 minute. La reluare, în mod neașteptat, patru judecători – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, numiți de PSD – au părăsit sala și nu s-au mai întors. La scurt timp, și ceilalți judecători au ieșit, ceea ce a dus la imposibilitatea de a asigura un cvorum de două treimi (minim 6 din 9 magistrați), necesar adoptării unei hotărâri. Astfel, decizia privind legea pensiilor magistraților a fost din nou amânată.

Această situație a fost ilustrativă pentru blocajul care împiedică implementarea urgentă a modificărilor. De altfel, duminică s-a împlinit o lună întregă de când actualizările ar fi trebuit să intre în vigoare, condiție pentru accesarea sumei de 231 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de la Comisia Europeană.

Participarea judecătorilor la ședința de azi – incertă?

Rămâne de văzut dacă toți cei nouă judecători CCR vor lua parte la ședința de luni sau dacă observăm un nou caz de lipsă de cvorum, care ar bloca din nou procedura. Conform legii, este necesară prezența a cel puțin șase magistrați pentru ca o hotărâre să poată fi adoptată valabil.

Fostul membru al CCR, Tudorel Toader, a declarat pentru HotNews că nu exclude posibilitatea ca unii judecători să nu participe. Totuși, el crede că este fezabilă adoptarea unei decizii, ținând cont că prezența a șase magistrați și cinci voturi într-un sens sunt suficiente. De asemenea, Toader a explicat că nu există nicio limitare privind numărul de amânări: „Nu există termene sau reguli care să limiteze amânarea deciziei Curții, așadar pot apărea noi întârzieri.”

Ce conține legea propusă de Guvernul Bolojan?

Legea supusă atenției CCR, pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament pe 2 decembrie, aduce modificări față de prima variantă respinsă în octombrie. Principala noutate face referire la prelungirea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani.

Conform proiectului, pensia magistraților va reprezenta 70% din ultimul salariu net, iar vârsta standard de pensionare va crește gradual până la 65 de ani, înregistrându-se o majorare anuală începând cu 1 ianuarie 2026 și culminând în 2042. Astfel, în 15 ani, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.

Cuantumul pensiei va fi stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimele 60 de luni, dar nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net. În plus, magistrații pot opta în continuare pentru pensionare anticipată după o vechime de 35 de ani, însă înainte de 65 de ani li se va aplica o penalizare anuală de 2%, până la atingerea vârstei standard de pensionare în sistemul public.

În prezent, pensiile speciale ale magistraților sunt stabilite la 80% din ultimul salariu brut, astfel că modificările propuse reprezintă o ajustare semnificativă a sistemului.

Premierul Bolojan și-a asumat inițial răspunderea parlamentară asupra acestei legi în 1 septembrie, dar Curtea Constituțională a respins legea în 20 octombrie din motive formale – Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte de adoptare.

Motivele atacului la CCR și poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Legea a fost contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de judecătoarea Lia Savonea, care a reclamat că modificările propuse „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu”. ICCJ susține că legea „încălcă standardele internaționale, afectează grav independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, în contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene”. Mai mult, instanța supremă afirmă că legea conține termeni neclari și lacune normative, ceea ce o face incompatibilă cu exigențele unui stat de drept, accentuând astfel lipsa de calitate și predictibilitate.

Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a evidențiat discriminarea în raport cu ceilalți beneficiari de pensii speciale, unde plafonarea este, în general, la valori nete mult mai mari – 80% sau mai mult față de 70% în cazul magistraților. În plus, alți beneficiari nu se confruntă cu o reducere atât de drastică a cuantumului pensiilor.

Rămâne de urmărit cum se va desfășura ședința de astăzi și dacă CCR va putea bate în cuie o decizie pe această temă intens disputată, vitală pentru sistemul judiciar românesc și pentru accesarea fondurilor europene promise de Comisia Europeană prin PNRR.