Sursa poza: ExpressPress

10 mai este o dată cu o importanță aparte pentru România, cuprinzând mai multe semnificații istorice și culturale. Această zi este celebrată ca Ziua Independenței de Stat, Ziua Regalității și Ziua Românilor din Balcani sau Ziua Aromânilor, fiecare având un rol esențial în formarea istorică a națiunii.

Independența României

România sărbătorește pe 10 mai independența de stat, obținută după implicarea în războiul ruso-turc. Parlamentul României a adoptat Declarația de Independență, promulgată ulterior de către Principele Carol I. Până în 1947, această zi a fost comemorată pe 10 mai, însă regimul comunist a schimbat data pe 9 mai, unde a rămas și după căderea comunismului în 1989. Abia în 2021, o lege a reinstituit 10 mai ca zi oficială a independenței.

Ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, a declarat în fața Adunării că, într-o stare de război și cu legăturile rupte cu Poarta Otomană, România este o națiune independentă și suverană. Declarația a fost primită cu entuziasm, iar moțiunea care consfințea independența a fost adoptată cu majoritatea voturilor. Independența a fost oficializată prin semnătura Prințului Carol I pe 10/22 mai 1877, iar festivitățile de la București au inclus salve de tun și o ceremonie religioasă.

Implicația Militară și Diplomatică

Lupta pentru independență s-a transpus și pe câmpul de luptă, când marele duce Nicolae a cerut sprijin militar de la domnitorul Carol I, după ce armatele rusești s-au confruntat cu dificultăți în Plevna. Trupele române au împins frontul mai departe, cucerind redute strategice, dar nu au fost incluse în tratativele de pace de la San Stefano.

Acest tratat aducea României Dobrogea, dar condiționa cedarea unor părți din sudul Basarabiei către Rusia, lucru care a dus la tensiuni diplomatice intense. Un eventual conflict a fost evitat prin convocarea unui Congres de pace la Berlin, unde independența României a fost în cele din urmă recunoscută, cu anumite concesii teritoriale.

Ziua Regalității și Proclamarea Regatului

Ziua de 10 mai este și Ziua Regalității, dată la care, în 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit Principele României. În 1881, România a fost declarată regat, iar Principele Carol a fost încoronat rege, transformând 10 mai în Ziua Națională, sărbătoare menținută până la instaurarea regimului comunist.

Ziua Aromânilor

De asemenea, 10 mai marchează Ziua Aromânilor, recunoscând comunitatea aromână din fostul Imperiu Otoman. În fiecare an, sunt organizate evenimente dedicate, precum slujbe comemorative și ceremonii în memoria eroilor aromâni, ca în cazul părintelui Lambru Balamaci, un luptător pentru drepturile aromânilor.

Această zi este legată de un firman emis de Sultanul Abdul Hamid al II-lea, care acorda drepturi civile aromânilor, permițându-le o reprezentare și autonomie administrativă în cadrul Imperiului. Rolul României în sprijinirea acestei comunități a fost accentuat de negociatorii săi diplomatici, care au profitat de ocazia oferită de sărbătoarea națională pentru a intensifica presiunea asupra autorităților otomane.

10 mai este astfel nu doar o zi de sărbătoare, ci și un simbol al luptei pentru independență și drepturi, reflectând istoria complexă și diversitatea culturală a României. Această dată rămâne un reper istoric și național semnificativ pe care românii de pretutindeni îl comemorează cu mândrie și respect.